VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

             Biserica parohială cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, fost schit de călugări şi datată încă de prin secolul al XV-lea, se află în partea de nord a Municipiul Râmnicu Vâlcea, pe dealul Cetăţuia. Acest monument este legat de sfârşitul tragic al domnitorului Radu de la Afumaţi (ginerele lui Neagoe Basarab), important voievod al Ţării Româneşti, supranumit „Domnitorul celor 20 de războaie” sau „Radu cel Viteaz”. Legenda îi atribuie o origine foarte veche, încă de pe timpul când voievodul Olea îşi disputa întâietatea cu Basarab de peste Olt, care locuia pe „Malul alb”. În lăcaşul de cult pe care chiar el îl reconstruise în anul 1525, Radu de la Afumaţi este ucis în anul 1529 de către doi boieri, postelnicul Drăgan şi Neagoe, vornicul din Pietriş.

  "Umorul, gluma, ironia, plăcerea de a lua pe alţii în deriziune sînt trăsături recunoscute poporului român. La piaţă, aceste trăsături ies la iveală cu o bucurie crudă, cu o dezlănţuită poftă şi fervoare. Îmi amintesc de piaţa oraşului de odinioară, pe care o străbăteam în lung şi în lat de cîte ori mă trimiteau părinţii după cumpărături. Atracţia ei asupra mea era incontestabilă. În piaţă timpul dispărea, fiind înlocuit cu animaţia, cu forfota necontenită, cu febrilitatea oamenilor. Comportamentul individului e altul în piaţă decît aiurea, pe stradă sau într-o grădină publică. Piaţa la Râmnicu Vâlcea -Amedeo Preziosi,  29 June 1869         E inutil şi aproape indecent să amintesc de bogăţia şi ieftinătatea pieţii de altădată, ce aparţine parcă unei epoci fabuloase, preistorice. De altminteri, mi-am propus să scriu îndeosebi despre mentalitatea oamenilor de odinioară; aceştia se întîlneau în piaţă nu numai ca să cumpere de-ale mîncării, dar şi să converseze, să facă

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul  dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului. Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.        Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.        Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (R

   Se află pe strada Carol I, sub poalele dealului Capela. Este opera sculptorului Ion Iordănescu realizat în anul 1913 cu sprijinul doctorului Gheorghe Sabin, veteran al războiului de independenţă şi a fost inaugurat la 17 mai 1915. A fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în timpul războiului din 1877-1878.        Devenit simbol al oraşului, el întruchipează recunoştinţa concetăţenilor pentru eroii războiului de independenţă. Independenţa este întruchipată de o tânără femeie ce ţine în mâna stângă stindardul naţional şi în mâna dreaptă susţine o cunună de lauri deasupra unei cărţi de aramă deschise, aşezată pe soclu. În carte sunt dăltuite numele eroilor din batalioanele de vânători de linie, de artilerie şi de dorobanţi. Pe feţele de est, sud şi nord sunt sculptate numele eroilor care au căzut în campania din Bulgaria.         Sub carte, pe o placă de marmură albă, se află inscripţia: „Poporul român aduce prinosul său de recunoştinţă întregii armate rom