VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

        Suplimentul gratuit al Ziarului EPOCA (17 iulie 1897) publică un articol despre cele 4 localități  (dintre care 3 pe teritoriul județului Vâlcea - Călimănești, Căciulata și Govora) renumite pentru apele minerale și care sunt exploatate direct de  Ministerul Domeniilor. În continuare este prezentarea Băilor Govora (textul este redat integral)   GOVORA Poziţiunea — Istoricul      La sud-vestul oraşului R.-Vâlcea şi la 15 chilometri depărtare este situata comuna Govora pe malul gârlei cu acelaşi nume. În acestă gărla şi chiar în sat se varsă un pârâu numit   Hința. Dacă ne urcam la deal pe malul stăng al acestui părău, la distanţa de 2 şi jum. chilometri de la comună şi spre sud-vest întâlnim mai întăia căteva case semănate pe coline, pe urmă un basen în semi cerc format de coline împădurite şi acoperite de construcții nuoi.      Acesta este stațiunea balneară Govora. Gara cea mal apropiată de băl este halta Govora ce se află la dece chilometri de la stabiliment şi se găsesc

     Mănăstirea Govora din comuna Mihăiești, județul Vâlcea, se află la poalele dealului Coşul Mare, la 6 km distanță de stațiunea Băile Govora şi la 18 km de Râmnicu Vâlcea, pe fosta moşie Hinţa.      Aşezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din ţara noastră, fiind ctitorit între secolele XIV-XV, în vremea domnitorului Vlad Dracul. Nu se știe data exactă la care a fost zidită prima biserică pe acest loc. Numele sfintei mânăstiri vine de la cuvântul slavon gavariti, care înseamnă a vorbi sau izvor.      L a anul 1440, sub domnia lui Vlad Ţepeş, biserica a fost stricată de boierul Albu cel Mare. Ea a fost rezidită între anii 1492-1496, de către domnitorii Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Mai târziu, între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab a făcut Sfintei Mânăstiri Govora o reparaţie totală, în vederea instalării în incinta acesteia a tiparniţei dăruite de Sfântul Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului.             Între anii 1710-1711,