VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

        Fragment din cartea Hîrtii din arhiva Mănăstirii Hurezului precum și din a Protopopiei Argeșului, din a boierilor Brîncoveni și altor neamuri: găsite în casele proprietății din Brîncoveni și publicate cu o introducere, note și indice ce prezintă o încântătoare descriere a întemeierii Mănăstirii Hurezi (textul este redat integral pentru farmecul limbii de la începutul de secol XIX - cartea este tipărită în 1907).           Mănăstirea Hurezului dezvoltarea și viată ei        Întemeierea mănăstirii În marginea codrilor Vâlcii, într'o minunată vale, împodobită cu toate podoabele firii, se întemeiase încă din vechi timpuri un sat care purta, ca și râul ce curge prin el, numele pasării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi, prin prescurtare, Hurezîi sau Urezîi 1). Din sus de sat, într'o poiană dintre copacii bătrâni, era și un schit, al cărui ctitor a rămas necunoscut, pe când meșterii plătiți de un Domn atât durat în vecinătatea

      După cum afirmă mul ţ i, Călimăneşti este una din perlelele noastre balneoclimatice. Sinaia Vâlclii cum a fost numită pe drept cuvânt staţiunea  Călimăneşti de marele cărturar Nicolae Iorga se află la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 81 km de Sibiu şi 195 km de Bucureşti.     Este aşezată la ieşirea din defileul Oltului, la poalele Carpaţilor Meridionali, acoperiţi de mantia verdelui  al pădurilor de foioase. Se află în partea de nord a Depresiunii Jiblea—Berislăveşti, la 280 m altitudine. Staţiunea este străjuită la nord de înălţimile stâncoase ale munţilor Cozia (1 668 m) şi Narăţului (1 509 m). Din aceşti munţi falnici ai Oltului se desprind culmile domale ale Priboienilor (675 m), Căciulatei (600 m), Băilor (580 m), pe partea dreaptă, şi Păuşei (650 m), Jardei (660 m) pe stînga.    La Călimăneşti s-au găsit obiecte din epoca bronzul .La Jiblea există o « fortificaţie de pămint » care ar putea fi din epoca feudală după cum presupune istoricul Dumitru Tudor (v. Oltenia ro