VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

Fragmente din   Prin Vâlcea pitorească – călăuză pentru auto-turism   și excursiuni (1924) –  partea a III-a     , , Depe. dealul Capela, tot înainte apoi la dreapta, pe coama dealurilor se poate ajunge la Cetă ț uia, o mică Biserică întărită. a ș ezat ă , pe vârful unui deal. Această Biserică ridicată în secolul al XIV-lea sau al XV-lea, când Noul Severin era re ș edin ț a   olteană a Domnilor, scaunul obi ș nuit al Banilor ș i al celor de al doilea Mitropoli ț i ai ț ării. Dealul Capela - Vedere spre Olt Cetă ț uia era o întăritură de pază a ora ș ului. Biserica în care, în 1529 a fost omorât Radu dela Afuma ț i s'a surpat. În locul ei, pe vremea lui Ș erban Cantacuzini, Mitropolitul Teodosie a ridicat la 1680 o nouă clădire. Ce se vede azi e o prefacere a Mitropolitului Nifon de pe vremea lui Ştirbey-Vodă. Schitul Cetatuia                                       Schitul Cetățuia (1900) La Cetăţuie se poate merge şi

Fragmente din   Prin Vâlcea pitorească – călăuză pentru auto-turism și excursiuni (1924) – partea a II-a   Rm. Vâlcea Primăria   Un alt parc admirabil e cel comunal, cu alei ș i planta ț iuni frumoase, în mijlocul căruia se află Primăria, fosta proprietate a Familiei Lahovary, unde cânta zilnic rnuzică militară locala, dupe amiază ș i seara.  0 parte din acest parc, în ciuda modernismului, e încă bine sus ț inut de formidabile ziduri de cetate, înalte de metri, reamintind timpurile de bogă ț ie ș i sclavie în cari s'au clădit. Primăria orașului R. Vâlcea Râmnicu Vâlcea - Parcul comunal Râmnicu Vâlcea - Parcul comunal Mai e frumosul deal Capela, plantat aproape în întregime cu brad, printre care se deschid alei urnbrite poieni ț e vesele. Acest deal, pe care este a ș ezat ș i foi ș orul de foc, domină în întregime ora ș ul şi valea 0ltului, în lungul său. $e poate urca pe Capela, pe lângă frumosul monument al Independen ț

Dealul Capela din Râmnicu Vâlcea ascunde multe poveşti, legende, mituri, fiind unul  dintre cel mai cunoscute reperele ale orașului. Multe din aceste mistere au rămas în amintirea noastră, dar sunt multe altele mai puțin cunoscute.        Numele de Capela are conotații istorice deosebite, el provenind cel mai probabil, de la o capelă catolică ridicată de austrieci, în timpul stăpânirii Olteniei. Această capelă s-ar fi aflat chiar pe creasta dealului și se pare că ar fi comunicat, printr-un tunel subteran, cu Bărăția (conform lucrarii Proiecte de fortificatie ale Olteniei, Arhiva Olteniei, an VII, nr. 37 - 38, mai - august 1928, pag. 251). Până în prezent însă nu a fost descoperit acest tunel.        Ca mențiune istorică se presupune că ,,pe Dealul Capela ar fi stat sanctuarele coloniștilor romani, întrucât dela aceștia a rămas până azi o nămețenie de piatră de o formă curioasă pe care localnicii o numesc Boul de piatră, ștearsă asemuire a unui animal sfânt” (R