VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

            Antonio Copetti (1871-1942), un italian la Râmnic (Partea a IV-a)   de prof. dr. Florin EPURE, Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea           Cimitirul catolic a fost mutat la poalele dealului Cetaţuia, în anul 1855, unde a fost construită şi o capelă. Primele informaţii certe datează din 10 octombrie 1926. La această dată, preotul paroh Ioan Pasco împreună cu domnii Antonio Copetti, Cernea; Adreani şi Hisek, au hotârât că locurile de veci să fie clasificate, să se facă alei despărţitoare, să se fixeze taxe, şi să se plătească un îngrijitor permanent. S-au făcut donaţii (24 aprilie 1927). Alte donaţii pentru construirea unei cişmele în cimitir unde apare numele lui se fac la anul 1929. Antonio Copetti face parte din Comitetul comunităţii catolice, la 14 iulie 1929, când se strâng bani pentru îngrijitor şi alte cheltuieli. El donează acum suma de 2.000 lei (Arhiva Bisericii Sf. Anton de Padova). Alte case construite de antreprenorul italian, cunoscute după numele celor

  Antonio Copetti (1871-1942), un italian la Râmnic (Partea a III-a)   de prof. dr. Florin EPURE, Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea Fântâna cu bustul lui Constantin Brâncoveanu din strada Praporgescu, în faţa Primăriei, este un monument istoric şi de for public inaugurat în anul 1913. Sculptorul Constantin Mihăilescu, cioplitorul italian Raimondo Lampone şi Antonio Copetti sunt autorii acestei statui. Mai mult, numele lui Copetti apare pe aceste inscripţii, ca donator de bani la Societatea Ajutorul “Al. M. Alexiu” şi “consilier comunal” al Râmnicului. O altă statuie care poartă semnătura profesorului Mihăilescu, amplasată la intrarea în parcul Zăvoi, în anul 1920, a fost realizată tot cu sprijinul A. Copetti și a echipei lui de pietrari italieni. Lucrarea este dedicată lui Barbu Știrbei, domnitorul Țării Românești și este executată din piatră ronde-bosse cu placaj parţial de marmură. Monumentul Independenţei (1913-1916) din strada Carol I este opera sculptorului Ioan Iordă

         Antonio Copetti (1871-1942), un italian la Râmnic (Partea a II-a)   de prof. dr. Florin EPURE, Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea        În anul 1910 antreprenorul Copetti ridică în piaţa centrală două rânduri de prăvălii şi construieşte o casă pentru preceptor, “pe platforma bâlciului de lângă oraş”. Antreprenorul Copetti va executa lucrări de construcţie la casele Bărăţiei catolice din Râmnic. Părintele benedictin Lucius Fetz, care a activat în calitate de secretar particular al lui Arhiepiscopul dr. Raymund Netzhammer, profesor şi spiritual la Seminarul Arhiepiscopal “Sfântul Duh” din Bucureşti (“Secretarul meu”, 1933), face o vizită în Râmnic la 7 noiembrie 1907. Participă la preluarea noilor clădiri ale parohiei: “ O casă veche – spune el – ce aparţinea Bărăţiei, care se afla la cea mai importantă intersecţie de drumuri din oraş, a trebuit să fie demolată. Constructorul Copetti a depăşit suma iniţială de 42.000 lei, cu 8.000 lei. Pentru a i se achita această su

  Antonio Copetti (1871-1942), un italian la Râmnic   de prof. dr. Florin EPURE, Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea   Marele exod al italienilor în România, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a adus la Vâlcea multe familii de negustori, constructori, muncitori forestieri, cioplitori în piatră, arti ş ti, ceasornicari, brutari sau croitori, precum: Adreani, Marconi, Bertossi, Bugani, Rachelli, Rovalli, Boninsegna, Batista, Lozupone, De Villa, Boari, Santuzzi etc. Emigranții practicau munca sezonieră, pe timpul verii, reîntorcându-se în patrie dar mulți dintre aceștia au decis să se stabilească aici.  Împins de sărăcie să părăsească peninsula, ca și ceilați conaționali ai săi, antreprenorul şi arhitectul Antonio Copetti, italianul care se născuse î n anul 1871, la Tolmezzo din regiunea Friuli Veneţia Giulia, s-a stabilit la Râmnicu Vâlcea în anul 1896. Se știe că a locuit o perioadă în clădirea actualului Centru de Transfuzii Sanguine, imobil pe care îl va vinde din