Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Antonio Copetti (1871-1942), un italian la Râmnic (Partea a II-a)

        

Antonio Copetti (1871-1942), un italian la Râmnic

(Partea a II-a)

 

de prof. dr. Florin EPURE,

Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea


       În anul 1910 antreprenorul Copetti ridică în piaţa centrală două rânduri de prăvălii şi construieşte o casă pentru preceptor, “pe platforma bâlciului de lângă oraş”.

Antreprenorul Copetti va executa lucrări de construcţie la casele Bărăţiei catolice din Râmnic. Părintele benedictin Lucius Fetz, care a activat în calitate de secretar particular al lui Arhiepiscopul dr. Raymund Netzhammer, profesor şi spiritual la Seminarul Arhiepiscopal “Sfântul Duh” din Bucureşti (“Secretarul meu”, 1933), face o vizită în Râmnic la 7 noiembrie 1907. Participă la preluarea noilor clădiri ale parohiei: “O casă veche – spune el – ce aparţinea Bărăţiei, care se afla la cea mai importantă intersecţie de drumuri din oraş, a trebuit să fie demolată. Constructorul Copetti a depăşit suma iniţială de 42.000 lei, cu 8.000 lei. Pentru a i se achita această sumă, Netzhammer s-a împrumutat de la Casa de bani a preoţilor. Noua clădire a fost împărţită, încât, la parter, să poată funţiona un mare spaţiu commercial, iar etajul să găzduiască camere de locuit” (R. Netzhammer, “Episcop în România”, Bucureşti, 2005).


Colegiul Naţional Alexandru Lahovari, monument istoric, aflat pe strada Calea lui Traian, a fost finalizat în martie 1911. Noua clădire lucrată în stil naţional din brâie de cărămidă alternând cu piatră cioplită îmbină armonios vechiul stil românesc cu tehnica de construcție a timpului. Copetti lucrează, la acest edificiu, alături de arhitectul şef N. Ghica Budeşti şi de arhitectul Alexandru Referendaru, conducătorul lucrărilor. 


Add caption

Pentru că nu se puteau efectua modificări importante la vechea clădire a Seminarului Teologic, începând cu 1913, Antonio Copetti ridică o nouă clădire pe terenul Episcopiei, în vechea stradă Carol I. Lucrările de construcţie s-au terminat în 1914 pentru aripa de pe strada Carol I, şi 1922 pentru aripa paralelă cu strada Capelei.

        După război se simte nevoia de cadre în învăţământ şi de aceea la 1 septembrie 1919, gimnaziul din Rmâmnicu Vâlcea, ca şi altele din ţară, este transformat din nou în liceu. Transformarea gimnaziului clasic „Alexandru Lahovari” în liceu împlinea o dorinţă arzătoare a vâlcenilor. Acum se măreşte şi numărul claselor de la 8 la 12. Din lipsă de spaţiu şcolar, cursurile se fac pe jumătăţi de zile. De aceea se punea problema întregirii localului existent cu încă o aripă. După lungi chibzuieli, Ministerul aprobă, în 1921, devizul întocmit de arhitectul Anton Copetti în valoare de 49.010 lei. Lucrarea însă înaintează greu din lipsă de materiale şi mână de lucru, totuşi ea va fi terminată





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal