Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

 



        În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.        

În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie.

,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se termina pe valea îngustă prin care curgea un fir de apă, de sub zidurile episcopiei.

    Aici au avut loc campionatele naţionale de bob şi săniuţă; urmele pârtiei se mai păstrează şi azi, dar din trambuline nu a mai rămas nimic'' (Constantin Mateescu - Râmnicu de odinioară).

Dealul Capela - Partia (Foto J. Fisher) 


Alee pe Capela

Organizarea JO din 1924 de la Chamonix - Franţa, stârneşte interesul boberilor români. Lipsa de fonduri a statului, pentru a sprijini participarea la aceste JO, este amplu dezbătută în presa timpului.

Deşi istoria scrisă a participării României la Jocurile Olimpice începe în 1928, românii au fost prezenţi şi la jocurile de iarnă din 1924, de la Chamonix, lucru care nu figurează în documentele oficiale. Iorgu Arsenie îşi confecţionează un bob (''Avalanşa'') şi împreună cu boberul Tiţă Rădulescu au plecat la Chamonix, unde participă la întreceri, dar cu un bob de împrumut (tip Bachmann), cucerind trei cupe.

Bobul Avalanșa (Muzeul Satului Vâlcea)


Chamonix 1924 - Bobul britanic

Cei doi nu s-au putut alinia la startul întrecerilor, deoarece regulamentul impunea minimum patru concurenţi din aceeaşi ţară, condiţie pe care nu o îndeplineau. Prin participarea în calitate de reprezentant al Comisiei de Constituire a Federaţiei Internaţionale de Bobsleigh şi Tobboganning (FIBT) de la Chamonix în 1924, Iorgu Arsenie a obţinut afilierea României la acest organism internaţional.

În semn de preţuire a realizărilor obţinute de fraţii Arsenie în acest domeniu, una din cupele puse în joc la Campionatul naţionat de schi, bob şi săniuţe din 2-13 februarie 1927, organizat la Sinaia, s-a numit „Cupa Arsenie”

Dea lungul anilor au continuat să fie organizate concursuri de bob pe pista amenajată pe Dealul Capela.

De asemenea, pe aceeași pistă, au fost organizate cu regularitate și concursuri de sanie și schi, (începând din 1915) - printre promotori regăsindu-i pe Frații Arsenie, și în special pe Iorgu Arsenie.


Marele magazin general Frații Arsenie 

Vitrina Librariei Iorgu Arsenie (premiul III acordat de

 Editura Adevarul la un concurs național)

Dealul Capela din Rm.Vâlcea ascunde multe poveşti, iar curbele deosebit de periculoase parcă sunt dovada că aici, cu mulţi ani în urmă, zeci de ştrengari se dădeau cu bobul.

Din păcate, numai urmele au mai rămas şi ...poveştile. Una dintre acestea începe în anul 1920 atunci cînd s-au demarat lucrările la prima pistă de bob din România. Nu localnicii au fost cu această idee, ci însuşi căpitanul Pleşoianu care, ajuns în zonă, şi-a dat seama de potenţialul turistic.

,,În doi ani de zile, pista a fost gata, astfel încât pe cei 3450 de metri ai săi, zeci de iubitori ai acestui sport de iarnă s-au bucurat în iernile geroase. Din Piatra Boului, după cum a fost denumit vârful dealului Capela, s-au perindat numeroase persoane pe pista, care în acei ani, ajungea până în dreptul Sălii Sporturilor de astăzi.

      În acea vreme pista era înghețată cu apă provenită de la butoaiele conacului Jienilor, aflat la poalele pistei. Acestea erau duse în vârful Dealului Capela cu două perechi de boi, însă pe o variantă ocolitoare. De acolo, de sus, se descărcau butoaiele şi se dădea drumul la apă pentru ca pista să fie numai bună pentru a-şi întâmpina iubitorii sportului de iarnă.

Bucuria de a se da cu bobul pe prima pistă de gen din România a fost știrbită pasionaților acestui sport în anul 1967, an care a coincis şi cu ultima cursă organizată pe dealul Capela, după care pista a şi fost închisă ''(afirmă Profesorul Nicolae Dinescu).

Alee pe Dealul Capela


Râmnicu Vâlcea văzut de pe Dealul Capela

Comentarii

  1. ULTIMA CO. PETIȚIE A AVUT LOC ÎN 1957,DATA CÂND A AVUT LOC TRAGICUL ACCIDENT SOLDAT CU MOARTEA 2 Elevi de la Liceul de băieți Nicolae Bălcescu. Se numeau Gruia și Iliescu. Alt elev, Karol a rămas invalid de piciorul drept.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"