VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"  

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

       În imagine este prezentată o secvență din târgul de la Horezu: două femei îmbrăcate în port popular specific locului se tocmesc (negociază) cu un țăran care, așezat în căruță, vinde cereale cu dubla, un vas de lemn folosită ca măsură de capacitate. Foto  Nicolae Ionescu Sursa  Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"

  Locuință cu foișor, comuna Vlădești, județul Vâlcea, 1960         În imagine "casă cu foișor" ridicată pe soclu înalt de piatră, tencuit cu mortar și var. Ea include, la fațadă, scara de acces la nivelul de locuire, realizată din beton cu parapet din scânduri de lemn și pivnița. Aceasta are două portițe făcute din gratii, care aveau rolul de a închide intrarea de la nivelul pământului și este amplasată sub foișorul prevăzut cu acoperiș propriu în trei ape cu învelitoarea din șindrilă și cu balustradă și stâlpi de lemn fără decorații.         Tehnica de construire a acoperișului casei, în patru ape este următoarea: pe ultima cunună de bârne a pereților casei se așează grinzile tavanului care susțin podina. Peste grinzile tavanului, așezate perpendicular pe axul longitudinal al casei, se pun cele două cosoroabe lungi din fața și din spatele casei.         Pe acestea se bat...

       Ion Iancovescu (n. 1889 – d. 1966) a fost fără îndoială unul dintre cei mai străluciți actori ai scenei românești din prima jumătate a secolului trecut. Într-o carieră artistică care s-a desfășurat pe parcursul a cinci decenii, Ion Iancovescu a strâns mai mult de 18.000 de apariții pe scenă. Iată cum îl caracteriza F.O. Fosian pe marele actor în volumul de memorialistică  “ 87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă ”: “Nesecat isvor de vervă și fantezie, trăiește intens fiecare rol creat – personagiu real în lumina rampei, actor în viața cea de toate zilele”. Ion Iancovescu s-a născut la Cozia în anul 1889. Gimnaziul l-a urmat la Râmnicu Vâlcea: “- Îmi plăcea școala – îmi spune Ion Iancovescu evocând anii copilăriei – nu pentru că aș fi îndrăgit cartea – ci pentru că aveam prilejul să străbat, într’o trăsură boiererească la care erau înhămați patru cai înaintași cu clopoței și coroană pe hamuri, moșiile noastre.”  Marele actor de mai tâ...