VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

  Mănăstirea Cozia înainte de începerea Primului Război Mondial (1911)  Între 1879-1893 mănăstirea este transformată în penitenciar, iar în anii următori în spital. Impresionat de această situație, cel mai mare poet român, Mihai Eminescu, care avea un adevărat cult pentru faptele mărețe ale viteazului domn Mircea cel Bătrân, scria în ziarul „Timpul" din 12 septembrie 1882 : „Cozia, unde e înmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia unde e înmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime, cu țara — ce-a devenit aceasta? Pușcărie!" Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (Foto Alexandru Antoniu)   Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (detaliu) Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (detaliu) Prin momente grele trece Cozia și în timpul primului război mondial (1916-1918), când după cum glăsuiesc documentele vremii, va fi trans

  Călimănești. Trenul în Halta Ostrov (Păușa) 1928 Foto Regal Pandelescu. Carte poștală tip fotogravură color, circulată Editura Gh. Fundetureanu, R Vâlcea

  Societatea Govora Călimănești (Prezentare în Revista Albina 13 iunie 1910- text integral) Govora, Călimănești, Căciulata. Prin legea dela 11 Aprilie 1909, s'a dat putere guvernului  ca să formeze societăţi pe acţiuni pentru exploatarea staţiunilor balneare din ţară. De ani de zile de când staţiunile noastre de băi au luat desvoltare mare, s'a zis totdeauna că ar trebui un capital mare pentru a se face îmbunătățirile necesare cerute de nevoile timpului şi s'a vorbit de a se ceda unor societăţi streine. Intervenind legea din 1909, s'a pus principiul ca Românii înșiși să contribuie în cea mai mare parte cu economiile lor pentru a îmbunătăți aceste staţiuni de băi şi numai de va fi nevoie să se facă apel la capitalul străin.   Călimăneşti. Pe baza acestui principiu şi acestei legi, s'a întemeiat societatea «Govora-Călimăneşti». Această societate este o întovărăşire a statului cu particularii : statul dă toate proprietăţile şi instalaţiunile sale dela Govora, C

       Masa lui Traian este denumirea unei stânci proeminente situată pe stânga Oltului, în amonte de Căciulata, în imediata apropiere a Mânăstirii Turnu. Legenda spune că, în timpul deplasării spre capitala Daciei, împăratul roman Traian s-ar fi oprit pe defileul Oltului, în acest loc, pentru a se odihni. În prezent, locul este inundat, rămânând o mică insuliţă în mijlocul apelor Oltului.

Un lăudabil efort de promovare a Județului Vâlcea, de acum un secol, mai exact 1924, prezintă frumusețile județului și posibilitățile de vizitare a acestora. Acest veritabil ghid turistic intitulat   Prin Vâlcea pitorească – călăuză pentru auto-turism și excursiuni , merită să fie citit în varianta originală, păstrând farmecul limbii române de la începutul secolului trecut. Textul nu cuprinde foarte multe ilustrații, așadar voi exemplifica locurile descrise cu   imagini și cărți poștale vechi din acea perioadă. Prima parte, după o scurtă prefață, constituie o prezentarea a orașului Râmnicu Vâlcea.                                                                     Jude ț ul Vâlcea Cine vrea să cunoască u ș or ș i pe de-antregul frumuse ț ile mun ț ilor ș i ale regiunilor învecinate din neîntrecutul ș i legendarul ț inut al Oltului, n'are decât să vie în ora ș ul Râmnicu-Vâlcea ș i de acolo să- ș i aleagă locurile pe cari să le cutreere. Să- ș i aleagă, dacă. va

Călimănești - Căciulata  Masa lui Traian (1924)

         Schitul Ostrov a fost construit între anii 1518 - 1522, fiind o ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab și a soției sale Despina. Numele de Ostrov îi vine de la faptul că este construită pe un ostrov (insuliță) a Oltului în centrul orașului - stațiune Călimănești din județul Vâlcea.       Biserica schitului este zidită pe locul unui mai vechi locaș. A fost sființită nezugravită. Pictura este începută a fi executată la 1752, cu altarul și se termină cu restul bisericii în 1760. Tot atunci în aceeași perioadă, pisania veche a fost înlocuită cu o pisanie în limba română cu litere chirilice.      De remarcat în arhitectura interioară tâmpla aurită din lemn de tei veche de când biserica, icoanele împărătești așișderea, poate cele originale după unii și Icoana Maicii Domnului, restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, Ioan Zugravul.               De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei ic

      După cum afirmă mul ţ i, Călimăneşti este una din perlelele noastre balneoclimatice. Sinaia Vâlclii cum a fost numită pe drept cuvânt staţiunea  Călimăneşti de marele cărturar Nicolae Iorga se află la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 81 km de Sibiu şi 195 km de Bucureşti.     Este aşezată la ieşirea din defileul Oltului, la poalele Carpaţilor Meridionali, acoperiţi de mantia verdelui  al pădurilor de foioase. Se află în partea de nord a Depresiunii Jiblea—Berislăveşti, la 280 m altitudine. Staţiunea este străjuită la nord de înălţimile stâncoase ale munţilor Cozia (1 668 m) şi Narăţului (1 509 m). Din aceşti munţi falnici ai Oltului se desprind culmile domale ale Priboienilor (675 m), Căciulatei (600 m), Băilor (580 m), pe partea dreaptă, şi Păuşei (650 m), Jardei (660 m) pe stînga.    La Călimăneşti s-au găsit obiecte din epoca bronzul .La Jiblea există o « fortificaţie de pămint » care ar putea fi din epoca feudală după cum presupune istoricul Dumitru Tudor (v. Oltenia ro