Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Societatea Govora Călimănești (Albina 1910)

 


Societatea Govora Călimănești (Prezentare în Revista Albina 13 iunie 1910- text integral)

Govora, Călimănești, Căciulata.

Prin legea dela 11 Aprilie 1909, s'a dat putere guvernului  ca să formeze societăţi pe acţiuni pentru exploatarea staţiunilor balneare din ţară. De ani de zile de când staţiunile noastre de băi au luat desvoltare mare, s'a zis totdeauna că ar trebui un capital mare pentru a se face îmbunătățirile necesare cerute de nevoile timpului şi s'a vorbit de a se ceda unor societăţi streine. Intervenind legea din 1909, s'a pus principiul ca Românii înșiși să contribuie în cea mai mare parte cu economiile lor pentru a îmbunătăți aceste staţiuni de băi şi numai de va fi nevoie să se facă apel la capitalul străin.

 


Călimăneşti.

Pe baza acestui principiu şi acestei legi, s'a întemeiat societatea «Govora-Călimăneşti». Această societate este o întovărăşire a statului cu particularii : statul dă toate proprietăţile şi instalaţiunile sale dela Govora, Călimăneşti şi Căciulata; iar particularii subscriu un capital de 5.000.000, împărţit în acţiuni câte 200 de lei una. Cititorii ştiu că toate aceste trei staţiuni de băi, Govora, Călimăneşti Şi Căciulata, se află în judeţul Vâlcea, unul din cele mai frumoase judeţe ale ţării. La Govora sunt ape pentru băi de iod (cloro-sodice iodurate) şi de pucioasă (cloro-sodice sulfurate). Se găseşte şi un izvor de apă de băut diuretică.

La Călimăneşti este o localitate cu o climă foarte plăcută, unde cineva se poate odihni vara, sunt băi de pucioasă şi în apropiere este vestitul izvor dela Căciulata. Aceste staţiuni balneare sunt din ce în ce mai căutate şi dacă se vor face îmbunătăţiri, cum este scopul noi societăţi, vor fi din ce în ce mai înfloritoare. La 1890 totalul vizitatorilor Govorei eră abia de 425, în 1909 ei ating cifra de 4167, adică de zece ori mai mult. Numărul vizitatorilor Stabilimentului Călimăneşti a sporit asemenea în chip apreciabil, căci pe când în 1895 n'au vizitat Călimăneştii decât 442 persoane, în 1908 numărul vizitatorilor se urcă la 1865, adică se împătrește.




Govora

In ce priveşte numărul băilor luate în staţiunea Govora, sporul lor e într'o proporţie aproape dublă, faţă de creșterea numărului vizitatorilor, căci pe când în 1893 s'au luat în total la Govora .693 băi, în 1909 numărul băilor atinge enorma cifră de 77.432 Ia aceiaşi proporţie au crescut de altfel şi veniturile stabilimentului. In adevăr, 1889 băile Govora produceau un venit de 7.233 lei, iar în 1908 venitul lor e de 20 de ori mai mare şi atinge cifra de 149.418 lei. La Călimăneşti numărul băilor luate In. 1895 a fost de 3.477; iar în 1908 el este de 5.378, adică aproape dublu. In aceeași proporţie au sporit şi veniturile stațiunii, căci pe când la 1895 ele ajung la 73.917 lei. Exploatare apei de Căciulata a sporit în schimb într'o proporţie mult mai însemnată, căci pe când în 1887 s'au vândut numai 6.210 butelii, în 1908 s'au vândut 50.260 butelii, adică de opt ori mai mult. 








Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal