Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Societatea Govora Călimănești (Albina 1910)

 


Societatea Govora Călimănești (Prezentare în Revista Albina 13 iunie 1910- text integral)

Govora, Călimănești, Căciulata.

Prin legea dela 11 Aprilie 1909, s'a dat putere guvernului  ca să formeze societăţi pe acţiuni pentru exploatarea staţiunilor balneare din ţară. De ani de zile de când staţiunile noastre de băi au luat desvoltare mare, s'a zis totdeauna că ar trebui un capital mare pentru a se face îmbunătățirile necesare cerute de nevoile timpului şi s'a vorbit de a se ceda unor societăţi streine. Intervenind legea din 1909, s'a pus principiul ca Românii înșiși să contribuie în cea mai mare parte cu economiile lor pentru a îmbunătăți aceste staţiuni de băi şi numai de va fi nevoie să se facă apel la capitalul străin.

 


Călimăneşti.

Pe baza acestui principiu şi acestei legi, s'a întemeiat societatea «Govora-Călimăneşti». Această societate este o întovărăşire a statului cu particularii : statul dă toate proprietăţile şi instalaţiunile sale dela Govora, Călimăneşti şi Căciulata; iar particularii subscriu un capital de 5.000.000, împărţit în acţiuni câte 200 de lei una. Cititorii ştiu că toate aceste trei staţiuni de băi, Govora, Călimăneşti Şi Căciulata, se află în judeţul Vâlcea, unul din cele mai frumoase judeţe ale ţării. La Govora sunt ape pentru băi de iod (cloro-sodice iodurate) şi de pucioasă (cloro-sodice sulfurate). Se găseşte şi un izvor de apă de băut diuretică.

La Călimăneşti este o localitate cu o climă foarte plăcută, unde cineva se poate odihni vara, sunt băi de pucioasă şi în apropiere este vestitul izvor dela Căciulata. Aceste staţiuni balneare sunt din ce în ce mai căutate şi dacă se vor face îmbunătăţiri, cum este scopul noi societăţi, vor fi din ce în ce mai înfloritoare. La 1890 totalul vizitatorilor Govorei eră abia de 425, în 1909 ei ating cifra de 4167, adică de zece ori mai mult. Numărul vizitatorilor Stabilimentului Călimăneşti a sporit asemenea în chip apreciabil, căci pe când în 1895 n'au vizitat Călimăneştii decât 442 persoane, în 1908 numărul vizitatorilor se urcă la 1865, adică se împătrește.




Govora

In ce priveşte numărul băilor luate în staţiunea Govora, sporul lor e într'o proporţie aproape dublă, faţă de creșterea numărului vizitatorilor, căci pe când în 1893 s'au luat în total la Govora .693 băi, în 1909 numărul băilor atinge enorma cifră de 77.432 Ia aceiaşi proporţie au crescut de altfel şi veniturile stabilimentului. In adevăr, 1889 băile Govora produceau un venit de 7.233 lei, iar în 1908 venitul lor e de 20 de ori mai mare şi atinge cifra de 149.418 lei. La Călimăneşti numărul băilor luate In. 1895 a fost de 3.477; iar în 1908 el este de 5.378, adică aproape dublu. In aceeași proporţie au sporit şi veniturile stațiunii, căci pe când la 1895 ele ajung la 73.917 lei. Exploatare apei de Căciulata a sporit în schimb într'o proporţie mult mai însemnată, căci pe când în 1887 s'au vândut numai 6.210 butelii, în 1908 s'au vândut 50.260 butelii, adică de opt ori mai mult. 








Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"