Treceți la conținutul principal

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

Trimiteți un comentariu

Mănăstirea Cozia – lucruri mai puțin cunoscute

 

Mănăstirea Cozia înainte de începerea Primului Război Mondial (1911) 

Între 1879-1893 mănăstirea este transformată în penitenciar, iar în anii următori în spital.

Impresionat de această situație, cel mai mare poet român, Mihai Eminescu, care avea un adevărat cult pentru faptele mărețe ale viteazului domn Mircea cel Bătrân, scria în ziarul „Timpul" din 12 septembrie 1882 : „Cozia, unde e înmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia unde e înmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime, cu țara — ce-a devenit aceasta? Pușcărie!"

Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (Foto Alexandru Antoniu) 


Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (detaliu)


Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (detaliu)

Prin momente grele trece Cozia și în timpul primului război mondial (1916-1918), când după cum glăsuiesc documentele vremii, va fi transformată în grajd.

Dintr-un raport din 16 iunie 1916 se menționează : ,,...piatra comemorativă cu inscripția de la marele voievod Mircea cel Bătrân, fondatorul acestui monument istoric, am găsit-o deteriorată cu desăvârșire, în biserici băgându-se cai...".

Sursa Costea Marinoiu - Istoria cărții vâlcene (secolele XVII-XVIII), Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1981

1916 - Albert Reich - Vâlcea, Mânăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia  - 1900 (Foto Alexandru Antoniu) 



Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...
Un comentariu
Citiți mai multe

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

          În jurul anului 1880, Ion Paslawsky Bejan deschide o farmacie „La Coroana Regală” pe care o conduce până în 1914, când moare. Este îngropat la Cimitirul Sf. Ioan Botezătorul. Farmacia sa va fi condusă, pe mai departe, de soţia, Iosefina. Între 1935-1940, farmacia ajunge în grija fiicei, Mira, şi ginerelui Dinu Simian. A funcţionat pe Ştirbei Vodă, nr. 2, în casele proprietatea familiei Bejan, ridi­cate între 1900 şi 1901 (Fondul Camerei de Comerţ şi Industrie, dosar 41/1932).         Iată cum era descrisă farmacia de către medicul oraşului urbei, D. Sabin, la 1903: „Farmacia La Coroana Regală a lui I.P. Bejan, strada Traian, colţ cu strada Călăraşilor, clădire nouă compusă din oficiu spaţios, luminat, aerat, un laborator, o cameră de materiale, pivniţă bună, pod şi cămară, cameră pentru personal, totul curat şi bine întreţinut. Conduce proprietarul, un asistent în farmacie şi un elev. Vasele curate, bine astupa...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"
4 comentarii
Citiți mai multe