Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Trimiteți un comentariu

Mănăstirea Cozia – lucruri mai puțin cunoscute

 

Mănăstirea Cozia înainte de începerea Primului Război Mondial (1911) 

Între 1879-1893 mănăstirea este transformată în penitenciar, iar în anii următori în spital.

Impresionat de această situație, cel mai mare poet român, Mihai Eminescu, care avea un adevărat cult pentru faptele mărețe ale viteazului domn Mircea cel Bătrân, scria în ziarul „Timpul" din 12 septembrie 1882 : „Cozia, unde e înmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia unde e înmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime, cu țara — ce-a devenit aceasta? Pușcărie!"

Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (Foto Alexandru Antoniu) 


Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (detaliu)


Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (detaliu)

Prin momente grele trece Cozia și în timpul primului război mondial (1916-1918), când după cum glăsuiesc documentele vremii, va fi transformată în grajd.

Dintr-un raport din 16 iunie 1916 se menționează : ,,...piatra comemorativă cu inscripția de la marele voievod Mircea cel Bătrân, fondatorul acestui monument istoric, am găsit-o deteriorată cu desăvârșire, în biserici băgându-se cai...".

Sursa Costea Marinoiu - Istoria cărții vâlcene (secolele XVII-XVIII), Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1981

1916 - Albert Reich - Vâlcea, Mânăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia  - 1900 (Foto Alexandru Antoniu) 



Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"  
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe