Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

4 comentarii

Mănăstirea Cozia – lucruri mai puțin cunoscute

 

Mănăstirea Cozia înainte de începerea Primului Război Mondial (1911) 

Între 1879-1893 mănăstirea este transformată în penitenciar, iar în anii următori în spital.

Impresionat de această situație, cel mai mare poet român, Mihai Eminescu, care avea un adevărat cult pentru faptele mărețe ale viteazului domn Mircea cel Bătrân, scria în ziarul „Timpul" din 12 septembrie 1882 : „Cozia, unde e înmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia unde e înmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime, cu țara — ce-a devenit aceasta? Pușcărie!"

Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (Foto Alexandru Antoniu) 


Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (detaliu)


Mănăstirea Cozia - Vedere dinspre Olt - 1900 (detaliu)

Prin momente grele trece Cozia și în timpul primului război mondial (1916-1918), când după cum glăsuiesc documentele vremii, va fi transformată în grajd.

Dintr-un raport din 16 iunie 1916 se menționează : ,,...piatra comemorativă cu inscripția de la marele voievod Mircea cel Bătrân, fondatorul acestui monument istoric, am găsit-o deteriorată cu desăvârșire, în biserici băgându-se cai...".

Sursa Costea Marinoiu - Istoria cărții vâlcene (secolele XVII-XVIII), Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1981

1916 - Albert Reich - Vâlcea, Mânăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia  - 1900 (Foto Alexandru Antoniu) 



Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...
Un comentariu
Citiți mai multe

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe