Antonio Copetti (1871-1942), un italian la Râmnic
(Partea a III-a)
de prof. dr. Florin EPURE,
Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea
Fântâna cu bustul lui Constantin Brâncoveanu din strada
Praporgescu, în faţa Primăriei, este un monument istoric şi de for public
inaugurat în anul 1913. Sculptorul Constantin Mihăilescu, cioplitorul italian Raimondo
Lampone şi Antonio Copetti sunt autorii acestei statui. Mai mult, numele lui Copetti
apare pe aceste inscripţii, ca donator de bani la Societatea Ajutorul “Al. M.
Alexiu” şi “consilier comunal” al Râmnicului.
O altă statuie care poartă semnătura profesorului
Mihăilescu, amplasată la intrarea în parcul Zăvoi, în anul 1920, a fost
realizată tot cu sprijinul A. Copetti și a echipei lui de pietrari italieni.
Lucrarea este dedicată lui Barbu Știrbei, domnitorul Țării Românești și este
executată din piatră ronde-bosse cu placaj parţial de marmură.
Monumentul Independenţei (1913-1916) din strada Carol I este opera sculptorului Ioan Iordănescu, realizat cu sprijinul
doctorului Gheorghe Sabin, veteran al războiului independenţei, senator
şi prefect de Vâlcea, care a demarat inţierea strângerii fondurilor necesare, a fost inaugurat în dimineaţa zilei de 17 mai 1915 si
amplasat la baza Dealului Capela, la capătul bulevardului Tudor Vladimirescu. În „Darea
de seamă a monumentului independenţei din Râmnicu-Vâlcea” (1915), doctorul
se referă la lucrările de extindere, consolidare şi amenajare a terenului pe
care a a fost amplasat monumentul. A trebuit să se construiască o platformă
care să întărească structura pe care trebuia aşezat monumentul, deoarece s-a constatat
că solul era destul de şubred, datorită infiltraţiilor de apă. Toată pietrăria
de la acest zid precum şi precum şi ornamentele au fost cioplite şi lucrate cu
multă grijă de lucrătorii în piatră italieni, sub conducerea antreprenorului Antonio
Copetti. Italienii erau buni cioplitori în piatră. Cunoşteau mai bine ca
oricine cum se taie piatra pe filon sau cum se alege cea mai bună marmură.
Copetti a adus piatra, întrebuinţată la zidul de sprijin, cu 29 de vagoane de
tren, de la Albeşti şi în 5 vagoane de la Gura Văii. Toată lucrarea a costat
34.903 lei şi 72 de bani. Printre cei care au donat pentru aceste lucrări se
numără şi Antonio Copetti, cu suma de 5 lei, pe lângă alte personalități ale
vremii, precum I.G. Duca, Vintilă Brătianu sau Alexandru Marghiloman.
Odată cu inaugurarea Şcolii Normale de la Arhanghel (la 3 km de
Râmnic), se înregistrează un episod amuzant relatat de profesorul Nicu
Angelescu în memoriile sale, care îl are în prim-plan pe antreprenorul italian.
Profesorul spune că pentru
mutarea acestei şcoli s-au cheltuit zeci de milioane de lei. O sumă exorbitantă
la acea vreme. Cu ocazia inaugurării noului local al şcolii, Dr. Constantin
Angelescu, Ministrul Lucrărilor Publice (4 ianuarie 1914-11 decembrie 1916), nu
şi-a putut stăpâni revolta văzând cum s-a lucrat şi cât s-a lucrat, şi “a
aplicat câteva bastoane pe spinarea arhitectului Antonio Copetti, rămas să fie
el ţap ispăşitor”.
Comentarii
Trimiteți un comentariu