Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Băile exploatate de stat - Govora (17 iulie 1897)

       Suplimentul gratuit al Ziarului EPOCA (17 iulie 1897) publică un articol despre cele 4 localități (dintre care 3 pe teritoriul județului Vâlcea - Călimănești, Căciulata și Govora) renumite pentru apele minerale și care sunt exploatate direct de  Ministerul Domeniilor.

În continuare este prezentarea Băilor Govora (textul este redat integral) 






GOVORA

Poziţiunea — Istoricul

    La sud-vestul oraşului R.-Vâlcea şi la 15 chilometri depărtare este situata comuna Govora pe malul gârlei cu acelaşi nume. În acestă gărla şi chiar în sat se varsă un pârâu numit  Hința. Dacă ne urcam la deal pe malul stăng al acestui părău, la distanţa de 2 şi jum. chilometri de la comună şi spre sud-vest întâlnim mai întăia căteva case semănate pe coline, pe urmă un basen în semi cerc format de coline împădurite şi acoperite de construcții nuoi.

    Acesta este stațiunea balneară Govora. Gara cea mal apropiată de băl este halta Govora ce se află la dece chilometri de la stabiliment şi se găsesc la toate trenurile trăsuri.

    Apele minerale de la Govora au fost descoperite priu întămplare cu ocasia căutărei petroleului în localitate. În anul ce a urmat resbelul Turco-Romăn, un anume Claus din R. Vâlcea făcând cumpărături prin comunele rurale, cu ocasia venirei sale în comuna Păuseşeșci de Otăseu i s'a spus de locuitori că în un loc anumit pe valea Hinței chifteşte gaz. Om inteligent şi ceva instruit, vazend în acea localitate micl emergenţe de petrol, formează o societate şi începe săparea unui puţ pentru a găsi petroleul.



    
Lucrarea a fost condusa până la 1883, cănd din causă ca în acel puț nu se găsea de căt apă sărată a fost părăsit cu desevârşire dupe ce ajunse la o adâncime de 25 metri.

    În anul 1884 Dl. Dr. Bernath de Landvey, visitănd județul  Vâlcea vine la Govora şi văzând apa din acest puţ o analisă şi o claseză între apele salante-iodurate sau halopegee-iodurate însă nesulfuroase.

    Savantul chimist dăndu-şi imediat compt de importanța acestor ape din punctul de vedere terapeutic, o tace cunoscut D-lui prim-ministru Ion Brătianu şi rugă să trimeță în localitate ambulanța militară rurală peutru a se putea vedea efectele apei asupra bolnavilor.  În August 1886 s'a trimis ambulanța şi s'a şi dispus adăncirea puțului şi captarea diferitelor emerginti ce se afla prin prejur. Cu acestă lucrare a fost însărcinat un inginer de mine. În primăvara anului 1887 s'a început şi construcţia unui pavilion de băi conținend cabine.

    Primul ministru care suferea de reumatism, se duce personal în 1887 şi se instaleză la Monăstirea Govora luănd băi cu acestă apa ce i se aducea cu butoiul venind o ameliorare simţitoare, a luat toate dispoziţiile a se capta isvoarele ca în viitor să se poată face aci o adeverată staţiune balneară.

     Din diferite împrejurări nu s'a executat la Govora de cât captarea apel iodurate şi s'a făcut un puţ pentru apă sulfuroasă concentrată, găsită în urmâ pănă la 1893, cănd s'a început executarea lucrărilor ce se ved azi în Govora şi care continuănd vor forma cea mai importantă stațiune balneară în țară.




    Govora poseda azi trel hoteluri în forma de pavilioane cu 69 camere mari spatioase, bine luminate şi expuse, având un restaurant şi cafenea, un stabiliment de băi cu 38 cabine, cu băl în faianțe şi două mari piscine înzestrate cu tot felul de dușuri camere de masagiu, de inhalație, sală de consultaţie, biurouri pentru luarea biletelor, etc., o frumoasă terasă pentru preumblare în timpul cănd cânta muzica. Trel reservouri pentru a înmagazina în timpul primăverei trel milioane litruri de apă iodurată, din care două, construite după sistemul cel mai nou, fiind unica lucrare ce există de genul acesta în țară şi neexistănd nici la o baie din strainătate, cu o capacitate aşa de mare.

    Prin amenajarea loturilor din moşia Statului la particulari s'a construit hoteluri şi vile unele mai elegante de căt altele şi pe fiecare an se mai construesc. În cățiva ani fâcându-se drumurile şi esecutăndu-se proiectul facut pentru facerea parculul dintre hoteluri şi un cazino, Govora va rivalisa cu orice baie similară din Europa.




Isvoarele și efectele apei

     La Govora sunt astăzi două ape bine distincte prin composiția lor chimică carele se administreză la băi. Una sarată iodată ca cea de la Hall și Vulcana şi alta sulfuroasă mai concentrată ca cea de la Călimaneşti, Bughea, Pucioasa etc. Ambele ape extrase din două puţurl diferite sunt duse în băl prin două procedeuri diferite. Apa iodată fiind mal căutată, acesta extrasă din puț este condusă în reservoarele mari înainte de a se deschide stagiunea şi în timpul băilor vine prin presiune naturală în castelul de apă unde se distribue la băi. Apa sulfuroasă având o consumație mai mica este dusă din puț direct în castelul de apă încălzită şi distribuită. Băile sunt instalate dupe sisternul cel mai perfecționat astfel ca în orice moment se poate da : iod cald, iod rece, sulf cald, sulf rece, apă naturală, şi duş cald sau rece. Spațiul nu ne permite a da analisele acestor ape făcute de d-nii Dr. Saligny și Bernath privind acestă chestie cu deosebire pe o revistă medicală ; trebue însă să spunem că iodul s'a găsit în această apă de la 0,019 la 0 gr. 114 la litra de apă.

    Maladiele carele au fost căutate şi vindecate cu mult succes sunt : reumatismul şi sifilisul presentat sub nenumărate forme ; scrofulele ; afecţiuni ale organelor genito-urinare; maladil ale sistemului nervos ; ale tubulul digestiv şi anexe ; maladii ale tegumentelor ; afecţiuni ale oaselor şi articulaţiilor şi diverse ca anemia, pelagra.



Împrejurimi  și excursiuni

    Govora deşi mai puţin ca Călimăneştii, totuși are locuri de vizitat foarte variate şi atrăgătoare. Vom cita în treacăt : Monastirea Govora, monastirea Dintr'un lemn, salinele de la Ocnele-Mari, monastirea de la Horezu, Bistriţa, Arnota carele merită să fie şi din punctul de vedere instructiv şi din acela al desfătărei ochilor.

 





Sursa  http://www.digibuc.ro/



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal