Mănăstirea Govora
din comuna Mihăiești, județul Vâlcea, se află la poalele dealului Coşul Mare,
la 6 km distanță de stațiunea Băile Govora şi la 18 km de Râmnicu Vâlcea, pe
fosta moşie Hinţa.
Aşezământul monahal
de la Govora se numără printre cele mai vechi din ţara noastră, fiind ctitorit
între secolele XIV-XV, în vremea domnitorului Vlad Dracul. Nu se știe data
exactă la care a fost zidită prima biserică pe acest loc. Numele sfintei
mânăstiri vine de la cuvântul slavon gavariti, care înseamnă a vorbi sau izvor.
L a anul 1440, sub
domnia lui Vlad Ţepeş, biserica a fost stricată de boierul Albu cel Mare. Ea a
fost rezidită între anii 1492-1496, de către domnitorii Vlad Călugărul şi Radu
cel Mare. Mai târziu, între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab a făcut
Sfintei Mânăstiri Govora o reparaţie totală, în vederea instalării în incinta
acesteia a tiparniţei dăruite de Sfântul Ierarh Petru Movila, Mitropolitul
Kievului.
Cutremurele din
1940, 1977 şi 1986 au afectat puternic biserica și clădirile din jurul
acesteia. Întregul ansamblu arhitectural a fost renovat între anii 1957-1969.
Ultimele reparaţii însemnate au fost realizate între anii 1986-1988.
Între anii
1710-1711, în vremea domniei Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu,
sfânta mânăstire a fost complet restaurată şi extinsă. La anul 1775 i-a fost
adăugată trapeza. Clopotniţa şi clădirile care străjuiesc astăzi biserica,
anume latura nordică și latura de răsărit, au fost ridicate la începutul
secolului al XVIII-lea. În secolul următor, ansamblul monahal de la Govora a
suferit doar unele mici modificări.
Pridvorul bisericii
și interiorul acesteia păstrează pictura originală în frescă. De asemenea,
biserica își păstrează până astăzi catapeteasma originală, sculptată în lemn,
în stil brâncovenesc.
Sfânta Mănăstire
Govora va rămâne în istoria tiparului și a neamului românesc drept locul în
care a luat naștere prima tipăritură în limba română, anume Pravila de la
Govora, după tipăriturile diaconului Coresi din Ardeal. Întemeierea unei
tipografii în incinta Sfintei Mănăstiri Govora, lucrare culturală de valoare
inestimabilă la acea vreme, s-a făcut din porunca şi pe cheltuiala evlaviosului
domnitor Matei Basarab şi cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care a
adus tiparnița de la Kiev, ca dar al Sfântului Ierarh Petru Movilă. Încăperile
în care a funcţionat vechea tipografie de la Govora mai există şi astăzi.
În muzeul monahal
de la Govora se păstrează obiecte de mare valoare artistică și istorică. Dintre
acestea, amintim numai epitrahilul dăruit sfintei mănăstiri de domnitorul Radu
cel Mare, brodat cu fir de aur și argint, de o frumusețe unică.
Comentarii
Trimiteți un comentariu