Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Băile Govora


      Cu o sută de ani în urmă, stațiunea Băile Govora era locul cu cel mai curat aer din Europa, iar oamenii veneau aici să își trateze afecțiuni respiratorii, boli de piele și reumatism. Marile voci ale României au venit la Băile Govora pentru tratament.
       


      Primele mărturii despre stațiunea Govora datează din anul 1504, când se vorbea despre vârfurile Gătejel și Prajila, situate între Est și Vest față de Băile Govora. Unul dintre ele creștea, iar celălat scădea. Vârful care pierdea în înălțime semnifica existența unor tipuri de ape minerale în zonă.



     După cel de-al Doilea Război Mondial, generalul medic Nicolae Popescu Zorileanu a aflat că la Govora există ape tămăduitoare care pot vindeca rănile soldaților din Războiul de Independență. Atunci o companie (circa 120 de militari) a fost cazată la Mănăstirea Govora, iar cu apa minerală de aici rănile soldaților au fost vindecate. Informația a fost transmisă primului ministru de la acea vreme, I.C. Brătianu, care a decis să facă cercetări asupra acestor ape minerale. Așa a fost adus inginerul geolog francez Bochet, care a dezvoltat și apele de la Vichy. După ce a făcut primele expertize de la Băile Govora, a dat girul terapeutic al apelor minerale.



       Fiind în perioada de dezvoltare a stațiunilor balneare din întreaga Europă, statul român a decis să dezvolte stabilimente pentru sănătatea oamenilor. Astfel a fost construit din lemn, primul stabiliment de băi, împreună cu alte trei hoteluri. În 1910, au mai apărut noi construcții – case de vacanță private. Este anul în care statul român a decis să concesioneze pentru 49 de ani zăcămintele de la Călimănești și de la Govora societății Govora Călimănești, al cărui capital majoritar aparținea familiei Brătianu. Acesta a fost momentul dezvoltării Băilor Govora.



sursă text -Forbes

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal