Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

4 comentarii

Băile Govora


      Cu o sută de ani în urmă, stațiunea Băile Govora era locul cu cel mai curat aer din Europa, iar oamenii veneau aici să își trateze afecțiuni respiratorii, boli de piele și reumatism. Marile voci ale României au venit la Băile Govora pentru tratament.
       


      Primele mărturii despre stațiunea Govora datează din anul 1504, când se vorbea despre vârfurile Gătejel și Prajila, situate între Est și Vest față de Băile Govora. Unul dintre ele creștea, iar celălat scădea. Vârful care pierdea în înălțime semnifica existența unor tipuri de ape minerale în zonă.



     După cel de-al Doilea Război Mondial, generalul medic Nicolae Popescu Zorileanu a aflat că la Govora există ape tămăduitoare care pot vindeca rănile soldaților din Războiul de Independență. Atunci o companie (circa 120 de militari) a fost cazată la Mănăstirea Govora, iar cu apa minerală de aici rănile soldaților au fost vindecate. Informația a fost transmisă primului ministru de la acea vreme, I.C. Brătianu, care a decis să facă cercetări asupra acestor ape minerale. Așa a fost adus inginerul geolog francez Bochet, care a dezvoltat și apele de la Vichy. După ce a făcut primele expertize de la Băile Govora, a dat girul terapeutic al apelor minerale.



       Fiind în perioada de dezvoltare a stațiunilor balneare din întreaga Europă, statul român a decis să dezvolte stabilimente pentru sănătatea oamenilor. Astfel a fost construit din lemn, primul stabiliment de băi, împreună cu alte trei hoteluri. În 1910, au mai apărut noi construcții – case de vacanță private. Este anul în care statul român a decis să concesioneze pentru 49 de ani zăcămintele de la Călimănești și de la Govora societății Govora Călimănești, al cărui capital majoritar aparținea familiei Brătianu. Acesta a fost momentul dezvoltării Băilor Govora.



sursă text -Forbes

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...
Un comentariu
Citiți mai multe

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"
4 comentarii
Citiți mai multe

Manastirea Turnu

Manastirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate crestina, din Eparhia Ramnicului, asezata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub Muntele Cozia, la doi kilometri de ctitoria voievodului Mircea cel Batran, Manastirea Cozia. Accesul spre ea a fost deosebit de greu, timp de secole. Din partea sudica, se ajungea cu trasura de la Jiblea, iar de la Cozia, cu barca peste Olt, apoi pe jos de-a lungul raului: spre nord, singura legatura o formau potecile ce urcau culmea muntelui si coborau in satele Lovistei. Chiar si marele geograf George Lahovari mentiona, in secolul al XIX-lea, ca numai "piciorul si calul pot patrunde acolo". Astazi, posibilitatile de a ajunge aici sunt multiple si comode, cei ce doresc o plimbare pe jos, merg din statiunea Caciulata peste digul ce uneste cele doua maluri ale raului, altii cu trenul, ce opreste in statia din apropiere, sau cu masina, pana in curtea Sfantului Locas. Denu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe