Treceți la conținutul principal

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

Episcopia Râmnicului


     La poalele Dealului Capela se află Episcopia Râmnicului, cea de-a doua episcopie a Ţării Româneşti, moştenitoare şi continuatoare a Mitropoliei Severinului, Aceasta din urmă, înfiinţată în anul 1370, şi-a avut reşedinţa la Severin, dar a fost mutată, ulterior, datorită conflictelor vremii, la Râmnicu Vâlcea. În timpul domnitorului Radu cel Mare, între anii 1503 - 1504, în amintirea mitropoliei dispărute, s-a reînfiinţat episcopia Râmnicului Noului Severin. În timpul războiului turco austriac din 1737, clădirile Episcopiei şi biserica ridicată între 1576 - 1586 sunt arse complet.     Clădirile Episcopiei sunt reclădite la 1749, dar cad pradă focului, alături de jumătate din oraş, în 1847. Actuala biserică a Episcopiei a fost ridicată pe temelia alteia mai vechi, ridicată între anii 1576 - 1586. Construcţia edificiului s-a derulat între anii 1851 şi 1856, sub domnia lui Barbu Ştirbei şi sub conducerea Episcopului Calinic, ale căror portrete se află în pronaos. Pictura în ulei, în stilul Renaşterii, aparţine marelui artist al vremii, Gheorghe Tattarescu, care era un admirator al Sfântului Calinic.











Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

          În jurul anului 1880, Ion Paslawsky Bejan deschide o farmacie „La Coroana Regală” pe care o conduce până în 1914, când moare. Este îngropat la Cimitirul Sf. Ioan Botezătorul. Farmacia sa va fi condusă, pe mai departe, de soţia, Iosefina. Între 1935-1940, farmacia ajunge în grija fiicei, Mira, şi ginerelui Dinu Simian. A funcţionat pe Ştirbei Vodă, nr. 2, în casele proprietatea familiei Bejan, ridi­cate între 1900 şi 1901 (Fondul Camerei de Comerţ şi Industrie, dosar 41/1932).         Iată cum era descrisă farmacia de către medicul oraşului urbei, D. Sabin, la 1903: „Farmacia La Coroana Regală a lui I.P. Bejan, strada Traian, colţ cu strada Călăraşilor, clădire nouă compusă din oficiu spaţios, luminat, aerat, un laborator, o cameră de materiale, pivniţă bună, pod şi cămară, cameră pentru personal, totul curat şi bine întreţinut. Conduce proprietarul, un asistent în farmacie şi un elev. Vasele curate, bine astupa...

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"