Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Vâlcea la 1860 în gravurile lui Auguste Lancelot - partea a III-a

Oricât de interesantă și precisă ar fi descrierea locurilor vizitate de Auguste Lancelot, cele mai importante rămân desenele sale, comparându-se cu reportajele fotografice din zilele noastre.

Mănăstirea Cozia

Cheile Bistriței


    Lunga sa descriere din Le Tour du monde (volumul 17, 1868) este însoțită de 80 de gravuri, din care, cea mai mare parte prezintă monumente, mănăstiri, peisaje din Vâlcea. Diferit fată de alți călători străini ajunși pe meleagurile noastre, Lancelot dedică un capitol întreg tradițiilor populare, religioase dar și meșteșugurilor tradiționale românești.

  Călugăriță de la Surpatele

Fierărie

   Spre deosebire de alți artiști străini, el a avut, nu numai darul de a observă lucrurile ca un pictor, ci și un sentiment de pietate pentru ceea ce constituie moștenirea culturală și artistică a generațiilor trecute lăsate generațiilor prezente.

 Port popular
Intrare într-o casă țărănească

  Multe din gravurile sale ne prezintă chipuri de țărani, femei în portul popular, călugărițe, preoți, meșteri fierari precum și imagini reprezentative din satele noastre: biserici, gospodării, și chiar interiorul caselor.

Căpițe de fân

Biserica din sat

    Toate aceste mărturii, fie scrise sau în imagini, formează un album complet, prin evocarea vieții de toate zilele, simplă și modestă, a strămoșilor noștri, făcută de un om ce a arătat respect și înțelegere pentru ei.

Interior casă țărănească

Meșteri în fața Mănăstirii Surpatele

        

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"