Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Vâlcea la 1860 în gravurile lui Auguste Lancelot - partea a III-a

Oricât de interesantă și precisă ar fi descrierea locurilor vizitate de Auguste Lancelot, cele mai importante rămân desenele sale, comparându-se cu reportajele fotografice din zilele noastre.

Mănăstirea Cozia

Cheile Bistriței


    Lunga sa descriere din Le Tour du monde (volumul 17, 1868) este însoțită de 80 de gravuri, din care, cea mai mare parte prezintă monumente, mănăstiri, peisaje din Vâlcea. Diferit fată de alți călători străini ajunși pe meleagurile noastre, Lancelot dedică un capitol întreg tradițiilor populare, religioase dar și meșteșugurilor tradiționale românești.

  Călugăriță de la Surpatele

Fierărie

   Spre deosebire de alți artiști străini, el a avut, nu numai darul de a observă lucrurile ca un pictor, ci și un sentiment de pietate pentru ceea ce constituie moștenirea culturală și artistică a generațiilor trecute lăsate generațiilor prezente.

 Port popular
Intrare într-o casă țărănească

  Multe din gravurile sale ne prezintă chipuri de țărani, femei în portul popular, călugărițe, preoți, meșteri fierari precum și imagini reprezentative din satele noastre: biserici, gospodării, și chiar interiorul caselor.

Căpițe de fân

Biserica din sat

    Toate aceste mărturii, fie scrise sau în imagini, formează un album complet, prin evocarea vieții de toate zilele, simplă și modestă, a strămoșilor noștri, făcută de un om ce a arătat respect și înțelegere pentru ei.

Interior casă țărănească

Meșteri în fața Mănăstirii Surpatele

        

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal