Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Vâlcea la 1860 în gravurile lui Auguste Lancelot - partea a III-a

Oricât de interesantă și precisă ar fi descrierea locurilor vizitate de Auguste Lancelot, cele mai importante rămân desenele sale, comparându-se cu reportajele fotografice din zilele noastre.

Mănăstirea Cozia

Cheile Bistriței


    Lunga sa descriere din Le Tour du monde (volumul 17, 1868) este însoțită de 80 de gravuri, din care, cea mai mare parte prezintă monumente, mănăstiri, peisaje din Vâlcea. Diferit fată de alți călători străini ajunși pe meleagurile noastre, Lancelot dedică un capitol întreg tradițiilor populare, religioase dar și meșteșugurilor tradiționale românești.

  Călugăriță de la Surpatele

Fierărie

   Spre deosebire de alți artiști străini, el a avut, nu numai darul de a observă lucrurile ca un pictor, ci și un sentiment de pietate pentru ceea ce constituie moștenirea culturală și artistică a generațiilor trecute lăsate generațiilor prezente.

 Port popular
Intrare într-o casă țărănească

  Multe din gravurile sale ne prezintă chipuri de țărani, femei în portul popular, călugărițe, preoți, meșteri fierari precum și imagini reprezentative din satele noastre: biserici, gospodării, și chiar interiorul caselor.

Căpițe de fân

Biserica din sat

    Toate aceste mărturii, fie scrise sau în imagini, formează un album complet, prin evocarea vieții de toate zilele, simplă și modestă, a strămoșilor noștri, făcută de un om ce a arătat respect și înțelegere pentru ei.

Interior casă țărănească

Meșteri în fața Mănăstirii Surpatele

        

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Mănăstirea Cozia - scurt istoric

  Mănăstirea Cozia -  pictură  Amedeo Preziosi La începutul secolului al XVIII-lea, în epoca brâncovenească, mânăstirea a trecut printr-o serie de transformări care i-au schimbat întrucâtva înfățișarea. În această perioadă s-a construit pridvorul bisericii, s-a refăcut pictura, a fost refăcută latura de nord a incintei interioare, construindu-se pe această parte cuhnia sau bucătăria brâncovenească și foișorul de nord, s-a restaurat cișmeaua de sub foișor (fântâna lui Neagoe Basarab) și au fost reconstruite casele egumenești (foișorul și încăperile boltite care adăpostesc actuala stăreție) de pe latura de sud a incintei interioare. Mănăstirea Cozia - fotograf Carol Pop de Szathmari 1869 În 1717, imediat după ocuparea Olteniei de austrieci, aceștia au demarat lucrări de fortificare a Mânăstirii Cozia. Austriecii au construit două redute, în colțurile de sud și nord ale incintei exterioare și două ziduri masive, unul la nord, de-a lungul râpei, și altul la circa 50 de metr...

Cum arăta Bulevardul Tudor Vladimirescu în 1938

  Colorizare FOST 2019 Poza originală      Bulevardul Tudor Vladimirescu era, în secolul al XVIII-lea, un drum de ţară, după o hartă austriacă din 1790-1791, apoi ,,Drumul Râmnicu-Vâlcea - malul Oltului - Goranu” pe la 1873, ,,Bulevardul Râmnicului” la 1876 şi ,,Bulevardul Tudor Vladimirescu” din 1879.