Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Vâlcea în imagini din 1901 - Albumul General al României (partea a II-a)

 Partea a II-a a Albumului General al României cuprinde peste 100 de fotografii ale unor monumente şi clădiri istorice, mănăstiri şi biserici vechi, dar şi imagini ale celor mai cunoscute oraşe din România.
   Desigur, nu puteau să lipsească oraşul Râmnicu Vâlcea, Băile Câlimăneşti, Mănăstirea Cozia sau locuri de legendă şi istorie precum Masa lui Traian.
     Informaţiile despre locurile prezentate nu mai sunt de actualitate sau poate chiar nu le mai putem considera corecte (de exemplu de unde provine numele oraşului Râmnicu Vâlcea) ci sunt redate exact cum au apărut în acest album.
    Reamintesc că Albumul General al României a fost structurat în două părţi: partea I a apărut în anul 1901 la Atelierele Stegel&Co. din Dresda şi Berlin, ateliere specializate în fotografie artistică, fotogravură-litografie şi tipografie, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.
        Autorul imaginilor este fotograful Alexandru Antoniu (1860-1925).


                                                             Oraşul Rîmnicu-Vâlcea 

    Situat sub poalele dealului Capela, la confluenţa rîului Râmnic cu Oltul. Se cunoaşte bine din anii 1240 şi 1259, iar de la anul 1290 este capitala judeţului. La 1355 desfiinţându-se Mitropolia de la Severin, se înfiinţă Episcopia la Râmnic de către Vladislav Basarab Voevod. A fost într'o vreme şi capitala tărei Lotrului. Numele derivă de la Romanicus. Aici se dice, că ar fi fost o cetate romană anume: Pons-Alutae. În Rimnic sunt mai multe biserici istorice.
    


                                                                   Vedere pe Olt 

        Una din cele mai frumoase din Oltenia. De o parte mănăstirea Cozia, de cealaltă calea ferată, în mijloc Oltul, iar în fund perspectiva Carpaţilor.


                                                                 Satul Călimăneştl 

          Se află în judeţul Rîmnicul Vâlcei. Aici se află un izvor de pucioasă. 


                                                                    Băile Călimăneşti 

       Se află aşezate la marginea satului. Este staţiune balneară a statulut de primul rang. Ape minerale atermale. 


                                                                     Căciulata 

        Izvor de apă minerală alcalină aproape de stabilimentul băilor Călimăneştî. Are o reputaţie europeană. Căciulata în România şi Contrexeville în Franţa sunt unicile surse contra boalelor de rinichi. Napoleon III proiectase în 1869 să se stabilească la Căciulata pentru a urma cura acestei ape, nenorocitul răsboiu însă care isbucni în 1870 împedică realizarea acestui proiect. 


                                                                  Schitul Turnul

      Aşezat pe marginea Oltului. Refăcut de episcopul Timuş în 1900, îi serveşte astă-zi drept reşedinţă de vară.


                                                                    Satul Brezoiu 

      Aşezat la gura rîului Lotru. Aci s'a instalat încă de mult o mare fabrică de lemnărie. Are o biserică veche zidită în 1780 de episcopul Iosef al Argeşului.



                                                                      Masa lui Traian

       I se mal zice şi masa lui Mihaiu Viteazul. Este o lespede de piatră pe marginea stângă a Oltulut pe drumul spre Sibiu. Legenda spune că aci s'a aşezat şi Traian şi Mihaiu, în mijlocul căpitanilor lor, când au păşit cu oaste în Transilvania.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Mănăstirea Cozia - scurt istoric

  Mănăstirea Cozia -  pictură  Amedeo Preziosi La începutul secolului al XVIII-lea, în epoca brâncovenească, mânăstirea a trecut printr-o serie de transformări care i-au schimbat întrucâtva înfățișarea. În această perioadă s-a construit pridvorul bisericii, s-a refăcut pictura, a fost refăcută latura de nord a incintei interioare, construindu-se pe această parte cuhnia sau bucătăria brâncovenească și foișorul de nord, s-a restaurat cișmeaua de sub foișor (fântâna lui Neagoe Basarab) și au fost reconstruite casele egumenești (foișorul și încăperile boltite care adăpostesc actuala stăreție) de pe latura de sud a incintei interioare. Mănăstirea Cozia - fotograf Carol Pop de Szathmari 1869 În 1717, imediat după ocuparea Olteniei de austrieci, aceștia au demarat lucrări de fortificare a Mânăstirii Cozia. Austriecii au construit două redute, în colțurile de sud și nord ale incintei exterioare și două ziduri masive, unul la nord, de-a lungul râpei, și altul la circa 50 de metr...

Cum arăta Bulevardul Tudor Vladimirescu în 1938

  Colorizare FOST 2019 Poza originală      Bulevardul Tudor Vladimirescu era, în secolul al XVIII-lea, un drum de ţară, după o hartă austriacă din 1790-1791, apoi ,,Drumul Râmnicu-Vâlcea - malul Oltului - Goranu” pe la 1873, ,,Bulevardul Râmnicului” la 1876 şi ,,Bulevardul Tudor Vladimirescu” din 1879.