Harta Districtului Râmnicu Vâlcea (1864)
Dimitrie Papazoglu, născut
în Bucureşti la 28 martie 1811, “fiul unui comersant de clasa I şi boier de
neam din oraşul Slatina”, a slujit vreme de 25 de ani în armata munteană, fiind
implicat în diferite acţiuni militare, inclusiv în timpul Revoluţiei de la 1848
sau în stingerea marelui incendiu din Bucureşti din martie 1847.
După ce a ieşit la pensie
şi-a dedicat viaţa preocupărilor artistice şi ştiinţifice: a desenat şi
publicat tablouri istorice, chipurile domnitorilor, vederi ale monumentelor
vechi ale ţării. Tot el a publicat prima hartă a Principatelor Române Unite.
În anul 1864 Dimitrie
Papazoglu a publicat „Atlas geografic al României“, care cuprindea hărţi
detaliate ale celor 32 de districte ale României, precum şi numeroase
informaţii statistice, deosebit de interesante şi de valoroase pentru istoria
modernă a ţării noastre. Hărţile, pline de detalii, prezentau: drumurile
naţionale şi cele locale, limitele plăşilor, numărul familiilor fiecărei
comune, mănăstirile, liniile telegrafice, oficiile poştale, pichetele de
grăniceri dunărene şi cele de munte, punctele de trecere peste graniţă,
locurile unde au avut loc bătălii, punctele arheologice. De asemenea, fiecare
hartă avea o statistică care cuprindea numărul: oraşelor districtului, comunelor,
ocoalelor sau plăşilor, staţiilor de telegraf şi a celor poştale, pichetelor,
mănăstirilor, pogoanelor (cultivate şi necultivate), proprietarilor,
arendaşilor precum şi populaţia districtului respectiv. Pe hartă sunt marcate:
legenda, scara, stema districtului, numele districtului, numele editorului şi
gravorului, dar şi personalitatea căreia îi era dedicată harta respectivă.
Papazoglu a început
realizarea „Atlasului geografic şi statistic al României“ în anul 1863 plecând
de la ideea că toate cancelariile autorităţilor urbane şi rurale, toate şcolile
oraşelor şi comunelor, toate detaşamentele militare să aibă harta ţării, nu
numai pe cea generală (pe care o publicase în anul 1859) dar şi pe cea a
districtului în care se aflau. Cele 32 de hărţi s-au tipărit în câte 500 de
exemplare. Fiecărui district i-au fost repartizate câte 400 de exemplare; s-au
oprit câte 100 de exemplare care au fost unite în cadrul atlasului de faţă.
Prin urmare, valoarea acestuia este cu atât mai mare cu cât nu s-a realizat
decât un număr foarte mic de exemplare.
Papazoglu a fost preocupat
în mod deosebit şi de istoria Bucureştilor, cea mai cunoscută operă a sa
rămânând „Istoria fondării oraşului Bucureşti, capitala României“, volum
publicat în 1891.
Maiorul Pappasoglu a
încetat din viaţă în anul 1892 şi a fost înmormântat la mănăstirea Cernica de
lângă Bucureşti.
Comentarii
Trimiteți un comentariu