Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Muzeul de Artă „Casa Simian”


Muzeul de Artă „Casa Simian” este un muzeu județean din Râmnicu Vâlcea, amplasat în Str. Carol I nr. 25.


        Clădirea care adăpostește Muzeul de Artă a aparținut familiei Nae și Tita Simian originari din Săliștea Sibiului, proprietari ai unei fabrici de încălțăminte în Râmnicu Vâlcea, la jumătatea secolului al XX-lea. Casa beneficiază de o structură arhitectonică specifică, însumând două tipuri de spațiu, unul punând în valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construită în 1940, de arhitecții Gheorghe Simotta (1891 - 1979) și Nicolae Lupu, ambii de orientare neo-românească, și un altul neutru, funcțional pentru necesitățile unei galerii de artă, construit odată cu transformarea locuinței în muzeu.




        Expoziția permanentă a Muzeului de Artă, reunește lucrări de valoare de pictură și de sculptură românească, aparținând unor artiști de renume de la sfârșitul secolului al XIX-lea: N. Grigorescu, Nicolae Vermont, Sabin Popp, Ipolit Strâmbu, Sava Henția, Ion Georgescu, F. Storck. Din prima jumătate a secolului XX, muzeul deține lucrări de Gh. Petrașcu, N. Tonitza, Th. Pallady, C. Michăilescu. A doua jumătate a secolului XX cuprinde în expunere lucrări ale pictorilor: H. Catargi, I. Țuculescu, Florin Niculiu, Margareta Sterian, Micaela Eleutheriade, Lucia Dem. Bălăcescu, Corneliu Baba, Camil Ressu, Horia Bernea, Virgil Almășanu, Dan Hatmanu, Sabin Bălașa, Ion Sălișteanu, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Marin Gherasim, Viorel Mărgineanu etc. și câteva lucrări de sculptură dintre care se remarcă prin calitatea artistică, cele realizate de George Apostu, Ovidiu Maitec și Costel Badea. Muzeul posedă un tablou din Școala venețiană din prima jumătate a secolului al XVIII-lea.




        Prin organizarea unor tabere de creație, în ultimul deceniu al secolului XX, s-a obținut o îmbogățire a colecțiilor cu lucrări ale unor pictori contemporani: Vasile Tolan, Horia Petruțiu, Vioara Bara, Mircea Cătușanu, Adrian Chira, Ion Augustin Pop, Ștefan Pelmuș, Epaminonda Tiotiu. Muzeul de Artă a primit în aceeași perioadă, o donație importantă din partea artiștilor Gheorghița și Gregorian Rusu, cuprinzând lucrări de pictură și grafică. În expunere sunt incluse și obiecte de artă veche românească, icoane și obiecte de cult din colecția Muzeului Județean, valorificând tendințe formale din secolele XVI - XIX, reprezentative pentru județul Vâlcea. În muzeu se păstrează ușile împărătești de la Mănăstirea Govora (1497), crucifix cu elemente din epoca Renașterii germane (sfârșit de sec. XVI), Sf. Familie, icoane și alte obiecte de cult ortodox. Muzeul de Artă mai posedă o bogată colecție de lucrări de grafică, desene și acuarele care sunt expuse temporar. Anual, Muzeul de Artă organizează expoziții de pictură și sculptură contemporană, iar în timpul verii, în curtea interioară expun artiști plastici din localitate.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal