Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

MONUMENTUL EROILOR DIN BREZOI


   


 MONUMENTUL EROILOR DIN ORAȘUL VÂLCEAN BREZOI este situat pe o stâncă, în apropierea Primăriei din localitate. El simbolizează România Mare și a fost ridicat în memoria celor 153 de eroi locali (Brezoi, Călinești, Mălaia și Voineasa), care s-au jertfit în primul război mondial, aducându-și prinosul lor de sânge în opera de făurire a României Mari. 


Inaugurarea Monumentului Eroilor (1926)

       Piatra fundamentală a fost aşezată în anul 1922 în prezenţa autorităţilor locale în frunte cu primarul Ion Bardaşu, prefectul Traian Mihăiescu, Otto Austerlitz - director "CARPATINA", elevii şcolii săteşti şi muncitorii de la "CARPATINA", conduşi de directorul Nicolae Iepureanu directorul Gh Vasilescu şi locuitorii din satele vecine. In perioada anilor 1930-1933 se adaugă la monument o cruce de marmură la cererea familiei sublocotenentului Teodor Gh. Crasnaru, fiind unicul lor fiu mort în luptele de pe Olt, din 1916, la varsta de 26 ani. După anul 1948, Monumentul suferă mari schimbări. O parte din marmură s-a vopsit cu roşu; au fost date jos medalioanele cu Regele Ferdinand şi Regina Maria, cât şi stema regală ce erau din bronz


    Acest monument este unic in felul lui. El consemnează principalele momente istorice ale neamului românesc până in anul 1918, respectiv formarea legendară a statelor feudale de sine stătătoare româneşti. Monumentul aminteşte toate regiunile geografice româneşti ale României Mari: Basarabia, Moldova, Dobrogea, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania şi Maramureş. Inscripţiile de pe Monument ne indică pentru Basarabia anii 1812- 1918, adică anii intre care această parte de ţară a fost ocupată de trupele ruse, şi pentru Bucovina anii 1775-1918, adică anii in care şi această parte de Tară Românească s-a aflat sub stăpânire Austro-Ungară.






.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"