Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

MONUMENTUL EROILOR DIN BREZOI


   


 MONUMENTUL EROILOR DIN ORAȘUL VÂLCEAN BREZOI este situat pe o stâncă, în apropierea Primăriei din localitate. El simbolizează România Mare și a fost ridicat în memoria celor 153 de eroi locali (Brezoi, Călinești, Mălaia și Voineasa), care s-au jertfit în primul război mondial, aducându-și prinosul lor de sânge în opera de făurire a României Mari. 


Inaugurarea Monumentului Eroilor (1926)

       Piatra fundamentală a fost aşezată în anul 1922 în prezenţa autorităţilor locale în frunte cu primarul Ion Bardaşu, prefectul Traian Mihăiescu, Otto Austerlitz - director "CARPATINA", elevii şcolii săteşti şi muncitorii de la "CARPATINA", conduşi de directorul Nicolae Iepureanu directorul Gh Vasilescu şi locuitorii din satele vecine. In perioada anilor 1930-1933 se adaugă la monument o cruce de marmură la cererea familiei sublocotenentului Teodor Gh. Crasnaru, fiind unicul lor fiu mort în luptele de pe Olt, din 1916, la varsta de 26 ani. După anul 1948, Monumentul suferă mari schimbări. O parte din marmură s-a vopsit cu roşu; au fost date jos medalioanele cu Regele Ferdinand şi Regina Maria, cât şi stema regală ce erau din bronz


    Acest monument este unic in felul lui. El consemnează principalele momente istorice ale neamului românesc până in anul 1918, respectiv formarea legendară a statelor feudale de sine stătătoare româneşti. Monumentul aminteşte toate regiunile geografice româneşti ale României Mari: Basarabia, Moldova, Dobrogea, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania şi Maramureş. Inscripţiile de pe Monument ne indică pentru Basarabia anii 1812- 1918, adică anii intre care această parte de ţară a fost ocupată de trupele ruse, şi pentru Bucovina anii 1775-1918, adică anii in care şi această parte de Tară Românească s-a aflat sub stăpânire Austro-Ungară.






.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal