Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Centrul Râmnicului... în anii 30


       ,,La încrucișarea străzii Mihai Bravu cu Traian, se afla librăria lui Pascu Anastasiu și Grigore Petrescu. Fără pretenția de a fi un centru al vieții literare, librăria atrăgea clienți și însemna un punct de referința în viata culturală a orașului. În ambianta agonizantă de dinainte de război, se întâlneau aici profesori, doctori, avocați și discutau literatură. Clădirea, ea însăși, impunea, fiind reprezentativă pentru stilul, pe linia influenței orientale, de sfârșit de secol. Caracteristic era balconul de la etaj, ieșit în stradă, adevărată broderie în ipsos, marcând prin rotunjimea formei răscrucea dintre cele două principale străzi ale orașului.''
                                     
                                         
                                       Constantin Mateescu, Râmnicul de odinioară
                                               http://www.istorielocala.ro/


Comentarii

  1. Îmi amintesc librăria... În dreapta intrării erau rechizite, iar în stânga, cărți... Era o atmosferă interesantă, pentru mine... O lumină discretă, un amestec de mirosuri, de gaz (petrosin) cu cel de hârtie proaspăt tipărită... stăteam cât de mult puteam, cât să nu mă ia la întrebări, făcând inventarul stilourilor... Mai ales că eu învățasem să scriu cu tocul...

    RăspundețiȘtergere
  2. Sper sa nu ma insel dar aveam o varsta frageda dar din cate imi aduc aminte pe partea dreapta a fost o florarie in anii 68.

    RăspundețiȘtergere
  3. Una dintre cele mai vechi amintiri pe care le am de cand eram copil, pe undeva p-acolo era o covrigarie unde am mancat cei mai buni covrigi cu sare (d-aia topita pe covrig). Pe urma s-au daramat cladirile alea vechi si s-au facut blocuri...

    RăspundețiȘtergere
  4. aici a fost ulterior agentie de voiaj si ulterior centru foto este o cladire ce am mai ramas din ea cu o istorie interesanta actualmente renovata este de nerecunoscut

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Mănăstirea Cozia - scurt istoric

  Mănăstirea Cozia -  pictură  Amedeo Preziosi La începutul secolului al XVIII-lea, în epoca brâncovenească, mânăstirea a trecut printr-o serie de transformări care i-au schimbat întrucâtva înfățișarea. În această perioadă s-a construit pridvorul bisericii, s-a refăcut pictura, a fost refăcută latura de nord a incintei interioare, construindu-se pe această parte cuhnia sau bucătăria brâncovenească și foișorul de nord, s-a restaurat cișmeaua de sub foișor (fântâna lui Neagoe Basarab) și au fost reconstruite casele egumenești (foișorul și încăperile boltite care adăpostesc actuala stăreție) de pe latura de sud a incintei interioare. Mănăstirea Cozia - fotograf Carol Pop de Szathmari 1869 În 1717, imediat după ocuparea Olteniei de austrieci, aceștia au demarat lucrări de fortificare a Mânăstirii Cozia. Austriecii au construit două redute, în colțurile de sud și nord ale incintei exterioare și două ziduri masive, unul la nord, de-a lungul râpei, și altul la circa 50 de metri de aripa sud