Judecătoria Râmnicu Vâlcea

Clădirea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea este monument de arhitectură înscris în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004. Iniţial a fost destinată ca sediu pentru Palatul Administrativ-Financiar.

Imobilul a fost construit între anii 1906-1907 de ing. Henri Sousskind şi de antreprenorul ing. Balasan. Palatul a fost construit pe locul caselor doamnei Stăncuţa Meculescu, unde funcţiona şcoala primară de fete, pentru o chirie de 50 de galbeni pe an.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea îşi are originile în judecătoria judeţului, înfiinţată în 1831, conform prevederilor Regulamentului Organic, ca instanţă „la întâia cercetare”. În 1879 se înfiinţează ocoalele judecătoreşti rurale, urbane şi mixte. În fiecare ocol, inclusiv în Râmnicu Vâlcea, s-a înfiinţat o judecătorie mixtă de ocol.

Din 1908, acestea au devenit judecătorii mixte, iar din 1938 „judecătorii de pace mixte”, pentru ca în 1944 să fie desfiinţate. După 1947, Judecătoria Râmnicu Vâlcea redevine instanţă a oraşului şi, în 1963, i se alocă spaţiu în fostul Palat Administrativ-Financiar, când parterul şi subsolul imobilului au fost transmise în administrare Ministerului Justiţiei.

Din 1968, tot aici a funcţionat şi Tribunalul Vâlcea, după ce Ministerul Justiţiei a primit şi etajul. În anul 2000, Tribunalul Vâlcea a revenit în clădirea Palatului de Justiţie, iar întregul imobil a rămas cu destinaţia exclusivă de Judecătorie a Municipiului Râmnicu Vâlcea.