Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

BĂILE GOVORA acum un secol (1924)

     Fragmente din  Prin Vâlcea pitorească – călăuză pentru auto-turism și excursiuni (1924)


                                 Băile Govora

      Sunt așezate numai pe dealuri, plantate cu brazi, printre cari sunt clădite vile și hoteluri numeroase, instalații de băi și sonde de petrol și de iod. Din cauza terenului deluros, parcul băilor este format din terase, întinzându-se în sus, până la hotelul Palace, căruia nu-i lipsește nimic, din punct de vedere al confortului și eleganței moderne. În jos de-a lungul aleiei principale, dela intrare, de o parte și alta se află vile, hoteluri, restaurante, magazine, bodegi, cofetării, cafenele, diferite ateliere etc. până la frumosul parc, predominat de marele și frumosul hotel Ștefănescu.




     Tot timpul sezonului, au loc în sălile hotelurilor sau în cele special amenajate, baluri, concerte, reprezentațiuni teatrale sau cinematografice. Lângă majestosul hotel Palace, cu splendida-i terasă și frumoasă aleie se află terenu de tennis. Excursii destule își au punctul de plecare din această localitate, cum ar fi Mănăstirea Govora, unde a fost prima Tiparnița din Țara Românească. Înființată de călugări, prin secolul al 17-lea sau Mânăstirea dintr-un lemn o mică bisericuță, despre care legenda spune că a fost făcută, cu lemnul unui singur arbore. Ar mai fi : Baba Floarea un pisc înalt, de unde vederea coprinde mult ținut înconjurător, Urlătoarea Lupilor, Mânăstirea Surupatele, și alte nenumărate locuri frumoase de prin împrejurimi.



      Govora are nenumărate isvoare de iod, pucioasă, și fier, cari vindecă cu eficacitate reumatismul, artritele, debilitatea, limfatismul, sifilisul, maladiile căilor urinare etc.

      Sezonul ține dela 1 Iunie la 1 Octombrie.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"