Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

BĂILE OLĂNEŞTI ACUM UN SECOL

  Fragmente din  Prin Vâlcea pitorească – călăuză pentru auto-turism și excursiuni (1924)



BĂILE OLĂNEȘTI

       Tot drumul, dela Râmnicu-Vâlcea până când ne oprim în fața băilor, mergem în vecinătatea râului Olănești. Valea sa, spre Râmnicu-Vâlcea deschisă și dreaptă, se strâmtează și devine tot mai întortocheată, pe măsură ce înaintăm în susul ei. Iar dela Olănești înainte, nu mai e un râu, ci un torent sălbatec care numai cu multă trudă și îndârjire, poate să se strecoare printre piedicile ce i le pune muntele în drum.  

     

    Olăneștii sunt așezați, par'câ ghemuiți între dealuri păduroase și apropiate, prăpăstioase și înalte, cari strâng din toate pârțile. La poalele acestor dealuri, pe văile pitorești săpate de șuvoaiele de apă, curg numeroase isvoare de ape variate: ioduroase, fieruginoase, sulfuroase, cari se întrebuințează pentru băi, altele pentru băut, după, compoziția lor.




      Din Olănești se pot face excursiuni foarte frumoase si anume: Cheia, Tisa, M-rea Frăsinet, prin satul Comanca-Pietrișul. Se poate merge peste deal până la Călimănești. De asemenea sunt munții Olăneștilor și alții, foarte frumoși și interesanți. Stabilimentul băilor, hotelurile, vilele, restaurantele au instalațiile cele mai moderne.

    Se proectează construirea unei linii de cale ferată, care să lege Olăneștii cu Vâlcea, ceia ce ar ridica foarte mult această valoroasă localitate.




Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Mănăstirea Cozia - scurt istoric

  Mănăstirea Cozia -  pictură  Amedeo Preziosi La începutul secolului al XVIII-lea, în epoca brâncovenească, mânăstirea a trecut printr-o serie de transformări care i-au schimbat întrucâtva înfățișarea. În această perioadă s-a construit pridvorul bisericii, s-a refăcut pictura, a fost refăcută latura de nord a incintei interioare, construindu-se pe această parte cuhnia sau bucătăria brâncovenească și foișorul de nord, s-a restaurat cișmeaua de sub foișor (fântâna lui Neagoe Basarab) și au fost reconstruite casele egumenești (foișorul și încăperile boltite care adăpostesc actuala stăreție) de pe latura de sud a incintei interioare. Mănăstirea Cozia - fotograf Carol Pop de Szathmari 1869 În 1717, imediat după ocuparea Olteniei de austrieci, aceștia au demarat lucrări de fortificare a Mânăstirii Cozia. Austriecii au construit două redute, în colțurile de sud și nord ale incintei exterioare și două ziduri masive, unul la nord, de-a lungul râpei, și altul la circa 50 de metr...

Cum arăta Bulevardul Tudor Vladimirescu în 1938

  Colorizare FOST 2019 Poza originală      Bulevardul Tudor Vladimirescu era, în secolul al XVIII-lea, un drum de ţară, după o hartă austriacă din 1790-1791, apoi ,,Drumul Râmnicu-Vâlcea - malul Oltului - Goranu” pe la 1873, ,,Bulevardul Râmnicului” la 1876 şi ,,Bulevardul Tudor Vladimirescu” din 1879.