Treceți la conținutul principal

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

Ocnele Mari acum un secol (1924)

Fragmente din  Prin Vâlcea pitorească – călăuză pentru auto-turism și excursiuni (1924)


Dela Râmnicu Vâlcea la Ocnele Mari și Ocnița

Plecăm din Rămnicu-Vălcea de pe terasa din centru, din fata magazinului Arsenie, pe str. Traian la vale. Trecem podul de fier peste apa Olănești. Urmăm șoseaua până ce se bifurcă. Luăm drumul din dreapta și înainte. Trecem linia de cale ferată ce merge la Ocnele Mari și Ocnița, și imediat o nouă bifurcare.


Cotim la dreapta brusc și cam înapoi, urcând un mic piept chiar în cotitură, Urmăm drumul înainte până la Ocnele Mari. Băile și parcul sunt pe dreapta. Înaintând 2 km. și traversând calea ferată ajun-gem la o bifurcație. La stânga se află Băile Ocnița, în fundul parcului. La dreapta mergem la, saline, de unde, puțin la stânga și înainte, se află, închisoarea.



Ocnele Mari-Ocnita localități instalate între dealuri calcaroase cu vegetație slabă, pe cari, din loc în loc sarea cristalizată, pare o pulbere fină de zăpadă. La Ocnele Mari sunt renumitele băi de sare, în basinuri naturale, isvoare ,captate și nămol și se fac băi calde și reci foarte, bune pentru limfatici, scrofuloși, reumatici, boale de femei etc, ceia ce face ca localitatea să, fie bine populată în timpul verei.



La Ocnița de-asemeni există, o instalație de băi sărate foarte concentrate și se fac băi calde și reci in cade. În apropiere se află Salinele și închisoarea. Salinele, adânci de o sută și ceva de metri, produc însemnată cantitate de sare. Exploatarea se face cu deținuți, cari se mai ocupă și cu lucrarea de obiecte din lemn, sare, sau os, ce se expun și se vând în Bazarul închisoarei. Salinele, se pot vizita în anumite zile, fixate de direcțiune. Scoborârea în ele se face cu ascensorul. Bazarul e deschis în fiecare zi.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

          În jurul anului 1880, Ion Paslawsky Bejan deschide o farmacie „La Coroana Regală” pe care o conduce până în 1914, când moare. Este îngropat la Cimitirul Sf. Ioan Botezătorul. Farmacia sa va fi condusă, pe mai departe, de soţia, Iosefina. Între 1935-1940, farmacia ajunge în grija fiicei, Mira, şi ginerelui Dinu Simian. A funcţionat pe Ştirbei Vodă, nr. 2, în casele proprietatea familiei Bejan, ridi­cate între 1900 şi 1901 (Fondul Camerei de Comerţ şi Industrie, dosar 41/1932).         Iată cum era descrisă farmacia de către medicul oraşului urbei, D. Sabin, la 1903: „Farmacia La Coroana Regală a lui I.P. Bejan, strada Traian, colţ cu strada Călăraşilor, clădire nouă compusă din oficiu spaţios, luminat, aerat, un laborator, o cameră de materiale, pivniţă bună, pod şi cămară, cameră pentru personal, totul curat şi bine întreţinut. Conduce proprietarul, un asistent în farmacie şi un elev. Vasele curate, bine astupa...

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"