Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Vâlcea în acuarelele lui Amedeo Preziosi (1868 - 1869)

                              Piaţa la Râmnicu Vâlcea                                          

    

 

    De acuarelele lui Amedeo Preziosi te indragostesti pe loc, oriunde le-ai descoperi: la muzeu sau in vreun album tiparit cu grija, pe internet sau in vreo expozitie dedicata peisagistilor. Dupa cele doua scurte vizite in Romania, la invitatia printului Carol I (1868-1869), Preziosi ne-a lasat practic un mic muzeu de arta, un tezaur de arta plastica, dar si importanta sursa de informare pentru istorici si antropologi.



     Contele Amedeo Preziosi s-a nascut in 1816 (tata italian, mama frantuzoiaca) in La Valetta. A parasit Malta pentru studii de drept, la cererea tatalui, dar s-a dedicat artelor, la Paris. A revenit in Malta, dar nu pentru a se ocupa de chestii juridice, ci pentru a picta. Din cauza neintelegerilor cu tatal sau a plecat la Constantinopol, atras de acel exotism care ii inflacarase pe romantici. Talentul l-a propulsat rapid, fiind cunoscut atat la curtea sultanului, cat si in mediile diplomatice din capitala fostului Imperiu bizantin. Intalnirea cu printul Carol I pare sa fi avut loc in 1866, cu ocazia vizitei protocolare facute sultanului de catre proaspatul domn.
      Totusi, se cunoscuse in 1864 cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, in acelasi mediu, tot atunci facand cunostinta cu pictorul Carol Szathmary, de care il va lega o stransa prietenie.La invitatia lui Carol I, prima vizita a lui Preziosi pe pamant valah are loc in iunie 1868, a doua in vara anului urmator.


      În total, Preziosi a creat 255 de lucrări pe teme româneşti pentru prinţ şi alte familii române. Dupa moartea sa, el a fost uitat până în 1934, când imaginile sale prezentând Bucureştiul au fost aduse din nou în faţa publicului. În 1985, i-a fost dedicată o expoziţie importantă organizată de Muzeul Victoria and Albert din Londra. Chiar înainte de a deveni cunoscut drept Micul Paris, Bucureştiul secolului al XIX-lea avea totuşi un farmec al lui, surprins cu desăvârşire de unul dintre cei mai iluştri pictori ai Orientului, contele Amadeo Preziosi.
    In acuarela lui Preziosi nu este idealizare, ceea ce nu poate decat sa sporeasca valoarea documentara a operelor sale.Trebuie sa-i fim recunoscatori lui Preziosi, sa-l cunoastem pentru ca prin acuarelele sale ne putem noi cunoaste mai bine.
      Am ales din acuarelele sale cateva care prezintă locuri din Vâlcea.

                                           Mănăstirea Cozia 


Trecerea Oltului


 Mânăstirea Surpatele


Călugări de la Mânăstirea Bistriţa


Mănăstirea dintr-un lemn

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Mănăstirea Cozia - scurt istoric

  Mănăstirea Cozia -  pictură  Amedeo Preziosi La începutul secolului al XVIII-lea, în epoca brâncovenească, mânăstirea a trecut printr-o serie de transformări care i-au schimbat întrucâtva înfățișarea. În această perioadă s-a construit pridvorul bisericii, s-a refăcut pictura, a fost refăcută latura de nord a incintei interioare, construindu-se pe această parte cuhnia sau bucătăria brâncovenească și foișorul de nord, s-a restaurat cișmeaua de sub foișor (fântâna lui Neagoe Basarab) și au fost reconstruite casele egumenești (foișorul și încăperile boltite care adăpostesc actuala stăreție) de pe latura de sud a incintei interioare. Mănăstirea Cozia - fotograf Carol Pop de Szathmari 1869 În 1717, imediat după ocuparea Olteniei de austrieci, aceștia au demarat lucrări de fortificare a Mânăstirii Cozia. Austriecii au construit două redute, în colțurile de sud și nord ale incintei exterioare și două ziduri masive, unul la nord, de-a lungul râpei, și altul la circa 50 de metr...

Cum arăta Bulevardul Tudor Vladimirescu în 1938

  Colorizare FOST 2019 Poza originală      Bulevardul Tudor Vladimirescu era, în secolul al XVIII-lea, un drum de ţară, după o hartă austriacă din 1790-1791, apoi ,,Drumul Râmnicu-Vâlcea - malul Oltului - Goranu” pe la 1873, ,,Bulevardul Râmnicului” la 1876 şi ,,Bulevardul Tudor Vladimirescu” din 1879.