Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

VÂLCEA ÎN ACUARELELE LUI AMEDEO PREZIOSI (partea a II-a)

        Schițele pe care Amedeo Preziosi le-a realizat în România au o valoare narativă incomparabilă prin comparație cu cele făcute pe alte meleaguri. Ele câștigă printr-un colorit variat și nuanțat, totul fiind susținut de o rețea de linii evocatoare și precise. Activitatea din România pare că l-a înscris într-o nouă etapă în cariera sa plastică. Toate lucrările sale din România sunt interesante prin inedit și autenticitate. Prin fazele diferite de execuție în care ele au rămas istoriei - unele doar începute, altele avansate, altele neterminate, ele permit istoricilor și criticilor de artă să facă o reconstituire a modului în care acesta a lucrat.

                                        Mănăstirea Hurezi

Toate schițele și acuarelele sale arată istoricilor o persoană capabilă de o muncă febrilă, de maxim o oră, timp în care finaliza practic un tablou. El fixa pentru început orizontul, apoi schița cu creionul linii sinuoase, continui în funcție de necesități, adâncea execuția și o trimitea la ceea ce se numește astăzi o fotografie sepia, conturând pe loc spațiul și volumele. După ce termina această fază a realizării compoziției, Preziosi se lansa în migăloasa muncă a colorării planșei, aducând tonurile și nuanțele cele mai potrivite. În această a doua fază, maltezul făcea ca ființele și obiectele să se detașeze în relief prin diferențiere cu diluări sau intensificări de ton a volumelor. Faza a treia era cea a contrastelor și a accentelor ce dau naturalețe și vioiciune lucrării.

 


                            Mănăstirea Cozia (schiță)

Într-un mod evident, opera lui Amedeo Preziosi amintește de pictorii de la Barbizon cu care maltezul a avut fără doar și poate multe afinități. Legătura sa cu romantismul este demascată de gustul pentru exotic, coloritul viu sau de apetența sa pentru modele culese din populația pestriță a bazarurilor orientale de unde-și alegea tipurile umane.

În perioada 26 iunie - 9 iulie 1869, a participat la călătoria lui Carol I prin Argeș și pe la mănăstirile Cozia, Hurezi, Surpatele, Bistrița și Biserica Dintr-un lemn din Vâlcea, locuri pe care le-a imortalizat în schițele și acuarelele sale.   

         Dumitra din Hurez - Muzeul Municipiului București

   Constantina din Râmnicu Vâlcea - Muzeul Municipiului București

  Vănzătoare de ciuperci din Râmnicu Vâlcea - Muzeul Municipiului București

                                        Mănăstirea Cozia


 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"