Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Ocnele Mari acum un secol (1924)


  Fragmente din  Prin Vâlcea pitorească – călăuză pentru auto-turism și excursiuni (1924)

Dela Râmnicu-Vâlcea la Ocnele Mari şi Ocnița 8+2 km

     Plecăm din Râmnicu-Vâlcea de pe terasa din centru, din faţa magazinului Arsenie, pe str. Traian. Trecem podul de fier peste apa Olăneşti. Urmăm şoseaua până ce se bifurcă. Luăm drunul din dreapta şi inainte. Trecem linia de cale ferată ce merge la Ocnele Mari și Ocniţa şi imediat o nouă bifurcare.

Cotim la dreapta brusc şi cam înapoi, urcând un rnic piept chiar in cotitură. Urmăm drumul înainte pană, la Ocnele Mari. Băile şi parcul sunt pe dreapta. Înaintând 2 km. şi traversând calea ferată, ajungem la o bifurcaţie. La stânga se află Băile Ocniţa, în fundul parcului. La dreapta mergem la saline, de unde, puţin la stânga şi înainte, se află închisoarea.

Dela Ocniţa se poate merge la Govora. Plecăm din faţa instalaţiilor salinei spre stânga. Trecem prin satul Slătioarele de unde începe scoborarea serpentinei. După putin timp întalnim o bifurcaţie. Luăm la stânga, şi ajungem la Govora băi. Drumul din dreapta şi înainte duce la Bistriţa şi Horezu.

Ocnele Mari-Ocniţa

 Localităţi instalate între dealuri calcaroase cu vegetaţie slabă, pe cari, din loc in loc, sarea cristalizată, pare o pulbere fină de zăpadă. La Ocnele Mari sunt renumitele băi de sare, în basinuri naturale, isvoare captate şi nămol și se fac băi calde şi reci. foarte bune pentru limfatici, scrofuloşi, reumatici, boale de femei etc. ceia ce face ca localitatea, să fie bine populată în timpul verei.


La Ocnița, de-asemeni există o instalaţie de băi sărate foarte concentrate şi se fac băi calde şi reci în cade. În apropiere se află, salinele şi închisoarea. Salinele, adâncî de o sută şi ceva de metri, produc o însemnată cantitate de sare. Exploatarea se face cu deţinuţi, cari se mai ocupă şi cu lucrarea de obiecte din lemn, sare, sau os, ce se expun şi se vând Bazarul Închisoarei.

Salinele, se pot vizita în anumite zile, fixate de direcţiune. Scoborârea în ele se face cu ascensorul. Bazarul e deschis în fiecare zi.








Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Manastirea Turnu

Manastirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate crestina, din Eparhia Ramnicului, asezata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub Muntele Cozia, la doi kilometri de ctitoria voievodului Mircea cel Batran, Manastirea Cozia. Accesul spre ea a fost deosebit de greu, timp de secole. Din partea sudica, se ajungea cu trasura de la Jiblea, iar de la Cozia, cu barca peste Olt, apoi pe jos de-a lungul raului: spre nord, singura legatura o formau potecile ce urcau culmea muntelui si coborau in satele Lovistei. Chiar si marele geograf George Lahovari mentiona, in secolul al XIX-lea, ca numai "piciorul si calul pot patrunde acolo". Astazi, posibilitatile de a ajunge aici sunt multiple si comode, cei ce doresc o plimbare pe jos, merg din statiunea Caciulata peste digul ce uneste cele doua maluri ale raului, altii cu trenul, ce opreste in statia din apropiere, sau cu masina, pana in curtea Sfantului Locas. Denu...

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...