Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Parcul „Mircea cel Bătrân” - date și imagini

 Istoric

Parcul „Mircea cel Bătrân”  este situat la o sută de metri de „kilometrul 0” al orașului Râmnicu Vâlcea. Despre zidurile care îl înconjoară, unii afirmă că ar fi relicve ale cetăţii domneşti a lui Mircea cel Bătrân. De aceea, intrarea principală este străjuită, din 1970, de statuia lui Mircea cel Bătrân, operă a sculptorului Ion Irimescu.



În incinta parcului se găsește Casa Socoteanu – Lahovari, ridicată în sec. al XVIII-lea, actualul Palat al Copiilor. Povestea acestui monument istoric, începe cu familia Socotenilor despre care Nicolae Iorga spunea că erau singurii boieri adevăraţi din Râmnic, şi se continuă cu celebrul neam al Lahovăreştilor, la origine greci, din Fanarul Constantinopolului.





În 1749, logofătul Ghiorghiţă Socoteanu a cumpărat aici „un scaun de case” şi a ridicat conacul şi hanul. Fiul său, Constantin Socoteanu, a întregit proprietatea, astfel încât, în 1783, ea acoperea aproximativ incinta parcului de azi. Paraschiva, fiica lui Constantin, s-a măritat în 1816 cu Iancu Lahovari, iar conacul devine proprietatea acestei familii.




La 11 septembrie 1909, primăria Râmnicului, a cumpărat această proprietate de la Irina Sterian, moştenitoare a lui Constantin I. Lahovari. Din acest an, conacul a servit drept sediu al primăriei până după cel de-al doilea război mondial. Inaugurarea noului local al municipalităţii s-a făcut împreună cu cea a parcului. Primăria a amenajat şi nivelat grădina bogată a conacului şi a retras zidul dinspre bulevard cu câţiva metri, făcându-se cel actual cu scară monumentală.




Din anul 1979, în Conacul Socoteanu - Lahovari funcţionează Casa pionierilor şi Şoimilor Patriei (azi, Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea).

În Parcul ,,Mircea cel Bătrân” se află bustul lui I.G Duca precum și statuia poetului George Ţărnea, figură marcantă a poeziei româneşti contemporane. Născut pe meleaguri vâlcene, el a rămas legat ireversibil de Râmnicu Vâlcea.

Sursa text  http://www.turismlaramnicuvalcea.ro/


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"