Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Scrisul călătorilor despre Vâlcea - Călimănești 1934

  Fragment din articolul Scrisul călătorilor despre Vâlcea de General Al. Lupaşcu-Stejar apărut în „Naţionalul Vâlcii" — Maiu-Iunie, 1934.

Colecțiile online ale Bibliotecii Județene Antim Ivireanul Vâlcea- reviste

Vizitatorii, cari se duc la Scrisul călătorilor despre Vâlcea  cu trenul, pot scobori in gara Jiblea, pentru a intra în staţiune cu trăsura, sau puţin mai departe, în halta Călimăneşti, pentru a intra pe jos, trecând Oltul pe podul umblător. Te revăd iarăşi, scumpe Călimăneşti, admirabil şi desfătător colţişor din majestoşii şi fermecătorii noştri Carpaţi, loc de Dumnezeu binecuvântat, ce dai tuturor celor ce vin la tine, repaos, sănătate, viaţă şi încântare sufletească! Te regăsesc, frumoasă şi scumpă perlă carpatină, ce te oglindeşti împreună cu toate comorile tale de frumuseţe, în apa ce vine de departe, ducând fără încetare pe undele ei, dulcea doină românească.

Gara Jiblea



    Pod plutitor peste Ostrov

Din ceardacul celui mai mare şi mai frumos hotel al tău — unde se găsesc şi instalaţiunile de băi calde, cloruro-sodice, sulfuroase sorb liniştit şi cu nesaţiu, scumpe Călimăneşti, aerul tău răcoros şi binefăcător, de munte. În parcul tău privesc şi admir încântat, în zilele de Dumineci şi sărbători, marea şi frumoasa horă românească, în care se prind ţărani şi ţărance, flăcăi voinici, fete şi neveste frumoase, nu numai din satul (oraşul) tău şi cele vecine, dar chiar şi din ţinuturi româneşti mai depărtate, toţi îmbrăcaţi în frumoasele, bogatele şi pitoreştile lor costume naţionale.



De pe frumosul şi elegantul pod de beton în arcade, ce te leagă peste braţul apusean al Oltului, cu frumosul tău ostrov, privesc şi admir, în susul şi dea lungul râului, frumosul peisaj, cu vilele ieşind dintre copaci, încadrat de înălţimile muntoase, acoperite de păduri. Şi cât de bine mă simt în drăguţul şi simpaticul parc al Ostrovului atât ziua la umbra copacilor, dar mai cu seamă seara in dulcea şi tainica lumină a lunei .

Ca sfântă podoabă a ostrovului se află, afară de alte clădiri cam în mijlocul parcului şi aproape de malul apei, mica biserică schitul — zidită de Neagoe Basarab intre anii 1515-1520 ; iar puţin mai sus se găseşte plaja şi cabinele băilor reci la Olt.


Podul spre Ostrov


Biserica Ostrov



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"