Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Mișcarea culturală la Râmnicu Vâlcea 1926

     

        

Râmnicu Vâlcea - Piața Traian

Articol din Arhivele Olteniei , 05, nr. 25-26, mai - august 1926

(text integral)

Mișcarea culturală la Râmnicu Vâlcea

 

În colțișorul acesta retras de țară se desfășoară în mic și pe tăcute o activitate culturală, care valorifică și intelectualicește această stațiune climaterică, pustie și tăcută iarna, iar acum în vară răvășită și agitată. de încrucișarea automobilelor, ce se perindă pe valea Oltului.

Cercul Asociației Profesorilor Secundari, al cărui Președinte este D-nul I. Nisipeanu, a organizat în cursul anului 1925 —1926, o serie de conferințe publice, foarte cercetate de lume, și anume:

D-nul Profesor I. Nisipeanu: Filosofia voluntaristă.  

D. Voiculescu: Romantismul in literaturile europene.

T. G. Domnilor Voievozilor noștri.

N. Epure: Trei poezii: «Umbra lui Mircea la Cozia», «1907» și «Oltul». »

Profesor I. Nisipeanu: Misticismul la popoarele primitive.

E. Pușcariu: Libertatea gândirii și spiritul de toleranța.  

Lazar Popescu : Socialismul.  

Profesor I. Nisipeanu : Eroii gândirii. Viața și Filosofia lui Giordano Bruno și T. Campanella.

De obicei, conferințele acestea au făcut parte dintr'un program mai larg, în care se făcea partea cuvenită muzicii. Întru aceasta, trebuie să menționăm concursul Orchestrei Asociației Muzicale din localitate, sub conducerea D-lui Mișu Puțureanu, și pe aceea a Orchestrei elevilor liceului, condusă de D-nul Maestru Profesor D. Avramescu.


Teatrul Adreani

Orchestra D-lui M. Puțureanu a organizat, deosebit de a-ceasta, și mai multe audiții muzicale, în sala teatrului Adreani, toate date în scop de binefacere.

Secția Ligii Culturale s'a manifestat cu prilejul diverselor sărbători naționale. Societățile culturale-religioase de asemenea nu au lipsit de la datoria de a împărtăși cuvântul cel bun, prin adunările centrului parohial, prin conferințe și predici religioase. Educația artistică și-a găsit în R.-Vâlcii un apostol în D-nul C. G. Mihailescu, sculptor și profesor de desen al liceului «Al. Lahovari».


Liceul Alexandru Lahovari 

Din inițiativa dânsului s'a întemeiat încă din 1919 în localitate un Cerc de educatie artistică, format din maeștrii de specialități artistice, și al cărui țel se cuprinde în câteva cuvinte: «cultivarea artistică a mulțimii și stimularea elementelor meritoase pe tărâmul artistic».

Cercul a instituit un concurs de desen după natură, între școlari — de la 12 la 25 Mai cu subiectul: Biserica Maicii Domnului, din parcul comunal. Participanții au fost numeroși, iar premiile s'au hotărât de un juriu.


Râmnicu Vâlcea - Tribunalul

 La 30 Mai, Cercul a deschis Expoziția sa anuală de pictură, sculptură, desen și artă decorativă, la care au luat parte ca expozanți artiștii localnici și diletanți.

Dintre cei dintâi, au prezentat ceva din lucrările lor: Domnișoara J. Ionescu și sculptorul C. G. Mihăilescu; dintre diletanți pictori, cităm pe D-nii: V. Georgescu, avocat și Const. M. Iliescu, institutor, acesta din urmă în special ca talent promițător; după aceștia, trebuie să pomenim pe un înzestrat în calități naturale, fără cultură sau educație artistică, tânărul C. Ionescu, care vinde cornuri copiilor în curtea liceului, iar în timpul liber desenează cu o finețe și o gingășie neînchipuită. Cercul a descoperit acest talent.

Rămâne ca să se găsească și cineva care ajute un asemenea talentat tânăr, spre a se putea dezvolta în însușirile sale surprinzătoare.


Parcul Comunal

Ca lucrări de artă industrială, vom menționa covoarele — imitație persană. — țesute de d-na Balotescu și D-rele Dumitriu, apoi cusături și broderii deosebit de frumoase, ale D-nei Ceauşeanu și ale D-lui I. Diaconu.

Un interes special merită secțiunea cărților și manuscriselor vechi, din colectia D-lui Profesor C. N. Mateescu, colaborator al Arhivelor Olteniei.

La 6 Iunie, expoziția Cercului de educație artistică a luat sfârșit printr'o festivitate muzicală, la care au dat concursul elevele școlii secondare de fete, sub conducerea D-nei Valeria Căp. Ionescu, apoi D-na Elena Preda Antonescu, solistă de canto și D-nul Profesor I. Nisipeanu, cu conferința d-sale despre: «Artele frumoase».

Cuvântul de închidere a fost rostit de acel sub a cărui grijă și privighere s'a organizat această expoziție, sculptorul și profesor de desen C. G. Mihăilescu. 


Piața Lahovari


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"