Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Personalități vâlcene - Dumitru Drăghicescu

 


Dumitru Drăghicescu (1875 – 1945)

Dumitru Drăghicescu s-a născut la 4 mai 1875, în comuna Zăvoieni, judeţul Vâlcea. După absolvirea şcolii primare în satul natal, Dumitru Drăghicescu s-a înscris la Liceul Carol din Craiova, obținând diploma de bacalaureat în 1896. Pleacă apoi la București, unde, în 1901 își ia licența la Facultatea de Litere și Filozofie din cadrul Universității din București cu lucrarea Influența lui Kant asupra lui Auguste Comte. În timpul facultății, în 1898, înființează un cerc de studii și acțiune socială numit România rurală și o publicație cu același nume care va milita, pe parcursul a 50 de numere, pentru drepturile tărănimii.

     În 1901 pleacă la Paris, unde va studia la Collège de France și École des Hautes Études Morales et Sociales, urmând cursurile extraordinarilor profesori Henri Bergson, Émile Boutroux, Émile Durkheim, Gabriel Tarde și Théodule-Armand Ribot. În 1902, devine membru al Societății de sociologie din Paris. În anii 1903-1904, urmează, timp de un semestru, cursurile Universităţii din Berlin, frecventând cursurile profesorilor Georg Simmel, Friedrich Paulsen, Gustav von Schmoller şi Adolph Wagner. La 17 mai 1904, își susţine teza de doctorat cu titlul Du rôle de l’ individu dans le déterminisme sociale, sub conducerea lui Emile Durkheim, fiind primul român titrat în sociologie la Paris.

     În toată această perioadă petrecută în capitala Franței, stabilește relații cu alți studenți români precum Toma Dragu, Radu Mandrea, I.G. Duca, Alexandru Suciu și Nicolae Titluescu și, împreună cu studenții sârbi și bulgari, pune bazele unei asociații studențești care să promoveze interesele naționale ale acestor popoare: Union des pays danubiens.



     În timpul Primului Război Mondial, a fost trimis la Londra și la Paris pentru a conduce acțiunea de recunoaștere a sacrificiilor făcute de România în război și de respectare a drepturilor României asupra teritoriilor locuite de românii din Imperiul Austro-Ungar. Contribuie la lucrările Comitetului Național al Românilor din Transilvania și Bucovina, condus de Traian Vuia, devenit apoi Comitetul Național al Unității Române, prezidat de Take Ionescu. Congresul Naționalităților din Austro-Ungaria, desfășurat în aprilie 1918 la Roma, este ideea lui  Dumitru Drăghicescu, care a reușit să obțină sprijinul unor personalități franceze precum Henry Franklin-Bouillon, Albert Thomas sau Marcel Sembat, aceștia participând la lucrările Congresului.

Numirea lui Dumitru Drăghicescu ca ministru în Mexic

După Primul Război Mondial, a fost deputat si senator liberal în Parlamentul României și a făcut parte din delegația română la Societatea Națiunilor, unde a atras atenția asupra pericolului ca Germania nazistă să încalce tratatele încheiate după război. Din 1 octombrie 1935, timp de aproximativ doi ani, a fost ministru plenipotențiar în Mexic, iar la 1 octombrie 1937, președintele Statelor Unite Mexicane, Lázaro Cárdenas, i-a remis lui Dumitru Drăghicescu Ordinul Vulturul Aztec, în grad de Mare Ofițer.

La 14 septembrie 1945 s-a stins din viaţă, lăsând în urmă o valoroasă operă scrisă, mult mai cunoscută publicului francez, decât celui românesc.

Cartea lui Dumitru Drăghicescu „Din psihologia poporului român” constituie o monografie asupra sufletului național român. Sociologul arăta că în abordarea unei astfel de teme trebuie să prevaleze „încercarea de cunoaștere și recunoaștere a neamului și pentru cunoștința exactă de sine." Pentru aceasta, era necesară o obiectivitate desăvârșită în studierea caracteristicilor etnopsihologice și în redarea acestora, astfel încât să se consemneze atât „însușirile rele" produse de „împrejurări nefericite ale istoriei", cât și „bunele însușiri, tăriile intelectuale și morale, însușirile sufletești de care dispunem..."

Din psihologia poporului român (aici se poate citi si descărca în format PDF - Biblioteca Digitală a Bucureștilor)

Autor Drăghicescu, Dimitrie (1875-1945)

Editură      Bucureşti : Librăria Leon Alcalay (Tipografia „Gutenberg”, Joseph Göbl)

Data apariţiei     1907

 

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"