Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

AL. BĂDĂUŢĂ - PRIVELIȘTI ROMÂNEȘTI (imagini din Vâlcea) 1932

 

AL. BĂDĂUŢĂ - PRIVELIȘTI ROMÂNEȘTI

200  PLANȘE CU O PREFAȚA ȘI UN TEXT INTRODUCTIV.

1932 ATELIERELE DE FOTO-ROTO-GRAVURĂ ,,ADEVERUL" S. A. – BUCUREȘTI


Text introductiv

Prin natura ei, oarecum biografică în raport cu individul, fotografia corespunde, în scara genurilor literare, „memoriilor“. Exclusiv receptiv, aparatul fotografic înregistrează, fără să adauge sau falsifice. Este, dacă se poate spune, glasul direct pentru ochi al realității: răsturnat în apele clare ale plăcei fotografice, faptul se pietrifică şi definitivează. In comparație de pildă cu un tablou, peisagiul participă în fotografie într'o proporție aproape absolută; crescând din realitate, dar rămânând continuu între hotarele ei, fotografia elimină orice discuție şi convinge. Invers decât la pictor, arta fotografului e mai curând în funcție de condițiile exterioare decât de cele lăuntrice: ochiu fidel, obiectivul nu poate înregistra pe retina plăcii fotografice decât un singur aspect; acel autentic.

Munţii Oltului

Dacă în pictură, realitatea este de cele mai adesea simplu arcuş care trece peste coarde, cântecul fiind al artistului şi nu al peisagiului, în fotografie ea devine rost inițial şi prim. In acest sens, un album este un „Jurnal". Al unei călătorii, al unei vieţi sau chiar al unei ţări: cum bunăoară cartea de faţă. Stimulată inițial de Inaltul îndemn al M. S. Regelui, ea a purces necesar din nevoia unei confesiuni. Aceea a peisagiului şi frumuseților româneşti: oficial împuternicit să le adun şi fixez fotografic de Subsecretariatul de Stat al Presei, sprijinului căruia se datorează însăşi apariția Albumului, am avut treptat revelația uluitoare a acestei splendide comori naturale autohtone.

Valea Oltului

Valea Lotrului

Ea s'a cerut în cele din urmă imperios mărturisită: subiectivă inițial, lucrarea s'a obiectivat cu vremea prin material. Cartea se desface astfel, ca un rod, de pe crengile susținutei activități din ultimii patru ani a Direcției Presii, grație acestor străduinţe, colecțiile ei constituesc azi cel mai complet erbar al tezaurului natural românesc.

Statiunea balneo-climatică Călimăneşti

Mănăstirea Cornetu

     Coborând pe Valea Oltului şi lăsând în urmă Schitul Turnu-Roşu, întâlneşti astfel biserica din Cornet, urzită în veacul al şeasesprezecilea și pe sub ale cărei ziduri trece astăzi drumul de fier; iar mai jos minunata mânăstire a Coziei datând din cel de al patrusprezecilea secol, deasupra căreia se înalță schitul cu acelaş nume, şi el cu vechime de aproape patru sute de ani.

Mănăstirea Cozia

In dreapta văiei Oltului, la o distanță de câțiva zeci de chilometri, se ridică în calea drumețului, după o mică abatere dela şoseaua Târgu Jiului, mânăstirea de maici Hurezi, împrejmuită de numeroase chilii şi pridvoare, a căror cizelură în piatră cunoscătorii o au în mare stimă de artă. Mai spre munţi şi îndărătul Hurezului, se găsesc mânăstirile Stânişoarei şi Bistrița din Vâlcea: amândouă în mijlocul unor văi care îți fură şi bucură sufletul.

Mănăstirea Stânișoară

Mănăstirea Bistrița

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"