Treceți la conținutul principal

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

Trimiteți un comentariu

AL. BĂDĂUŢĂ - PRIVELIȘTI ROMÂNEȘTI (imagini din Vâlcea) 1932

 

AL. BĂDĂUŢĂ - PRIVELIȘTI ROMÂNEȘTI

200  PLANȘE CU O PREFAȚA ȘI UN TEXT INTRODUCTIV.

1932 ATELIERELE DE FOTO-ROTO-GRAVURĂ ,,ADEVERUL" S. A. – BUCUREȘTI


Text introductiv

Prin natura ei, oarecum biografică în raport cu individul, fotografia corespunde, în scara genurilor literare, „memoriilor“. Exclusiv receptiv, aparatul fotografic înregistrează, fără să adauge sau falsifice. Este, dacă se poate spune, glasul direct pentru ochi al realității: răsturnat în apele clare ale plăcei fotografice, faptul se pietrifică şi definitivează. In comparație de pildă cu un tablou, peisagiul participă în fotografie într'o proporție aproape absolută; crescând din realitate, dar rămânând continuu între hotarele ei, fotografia elimină orice discuție şi convinge. Invers decât la pictor, arta fotografului e mai curând în funcție de condițiile exterioare decât de cele lăuntrice: ochiu fidel, obiectivul nu poate înregistra pe retina plăcii fotografice decât un singur aspect; acel autentic.

Munţii Oltului

Dacă în pictură, realitatea este de cele mai adesea simplu arcuş care trece peste coarde, cântecul fiind al artistului şi nu al peisagiului, în fotografie ea devine rost inițial şi prim. In acest sens, un album este un „Jurnal". Al unei călătorii, al unei vieţi sau chiar al unei ţări: cum bunăoară cartea de faţă. Stimulată inițial de Inaltul îndemn al M. S. Regelui, ea a purces necesar din nevoia unei confesiuni. Aceea a peisagiului şi frumuseților româneşti: oficial împuternicit să le adun şi fixez fotografic de Subsecretariatul de Stat al Presei, sprijinului căruia se datorează însăşi apariția Albumului, am avut treptat revelația uluitoare a acestei splendide comori naturale autohtone.

Valea Oltului

Valea Lotrului

Ea s'a cerut în cele din urmă imperios mărturisită: subiectivă inițial, lucrarea s'a obiectivat cu vremea prin material. Cartea se desface astfel, ca un rod, de pe crengile susținutei activități din ultimii patru ani a Direcției Presii, grație acestor străduinţe, colecțiile ei constituesc azi cel mai complet erbar al tezaurului natural românesc.

Statiunea balneo-climatică Călimăneşti

Mănăstirea Cornetu

     Coborând pe Valea Oltului şi lăsând în urmă Schitul Turnu-Roşu, întâlneşti astfel biserica din Cornet, urzită în veacul al şeasesprezecilea și pe sub ale cărei ziduri trece astăzi drumul de fier; iar mai jos minunata mânăstire a Coziei datând din cel de al patrusprezecilea secol, deasupra căreia se înalță schitul cu acelaş nume, şi el cu vechime de aproape patru sute de ani.

Mănăstirea Cozia

In dreapta văiei Oltului, la o distanță de câțiva zeci de chilometri, se ridică în calea drumețului, după o mică abatere dela şoseaua Târgu Jiului, mânăstirea de maici Hurezi, împrejmuită de numeroase chilii şi pridvoare, a căror cizelură în piatră cunoscătorii o au în mare stimă de artă. Mai spre munţi şi îndărătul Hurezului, se găsesc mânăstirile Stânişoarei şi Bistrița din Vâlcea: amândouă în mijlocul unor văi care îți fură şi bucură sufletul.

Mănăstirea Stânișoară

Mănăstirea Bistrița

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...
Un comentariu
Citiți mai multe

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

          În jurul anului 1880, Ion Paslawsky Bejan deschide o farmacie „La Coroana Regală” pe care o conduce până în 1914, când moare. Este îngropat la Cimitirul Sf. Ioan Botezătorul. Farmacia sa va fi condusă, pe mai departe, de soţia, Iosefina. Între 1935-1940, farmacia ajunge în grija fiicei, Mira, şi ginerelui Dinu Simian. A funcţionat pe Ştirbei Vodă, nr. 2, în casele proprietatea familiei Bejan, ridi­cate între 1900 şi 1901 (Fondul Camerei de Comerţ şi Industrie, dosar 41/1932).         Iată cum era descrisă farmacia de către medicul oraşului urbei, D. Sabin, la 1903: „Farmacia La Coroana Regală a lui I.P. Bejan, strada Traian, colţ cu strada Călăraşilor, clădire nouă compusă din oficiu spaţios, luminat, aerat, un laborator, o cameră de materiale, pivniţă bună, pod şi cămară, cameră pentru personal, totul curat şi bine întreţinut. Conduce proprietarul, un asistent în farmacie şi un elev. Vasele curate, bine astupa...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"
4 comentarii
Citiți mai multe