AL. BĂDĂUŢĂ - PRIVELIȘTI ROMÂNEȘTI (imagini din Vâlcea) 1932

 

AL. BĂDĂUŢĂ - PRIVELIȘTI ROMÂNEȘTI

200  PLANȘE CU O PREFAȚA ȘI UN TEXT INTRODUCTIV.

1932 ATELIERELE DE FOTO-ROTO-GRAVURĂ ,,ADEVERUL" S. A. – BUCUREȘTI

Text introductiv

Prin natura ei, oarecum biografică în raport cu individul, fotografia corespunde, în scara genurilor literare, „memoriilor“. Exclusiv receptiv, aparatul fotografic înregistrează, fără să adauge sau falsifice. Este, dacă se poate spune, glasul direct pentru ochi al realității: răsturnat în apele clare ale plăcei fotografice, faptul se pietrifică şi definitivează. In comparație de pildă cu un tablou, peisagiul participă în fotografie într'o proporție aproape absolută; crescând din realitate, dar rămânând continuu între hotarele ei, fotografia elimină orice discuție şi convinge. Invers decât la pictor, arta fotografului e mai curând în funcție de condițiile exterioare decât de cele lăuntrice: ochiu fidel, obiectivul nu poate înregistra pe retina plăcii fotografice decât un singur aspect; acel autentic.

Munţii Oltului

Dacă în pictură, realitatea este de cele mai adesea simplu arcuş care trece peste coarde, cântecul fiind al artistului şi nu al peisagiului, în fotografie ea devine rost inițial şi prim. In acest sens, un album este un „Jurnal". Al unei călătorii, al unei vieţi sau chiar al unei ţări: cum bunăoară cartea de faţă. Stimulată inițial de Inaltul îndemn al M. S. Regelui, ea a purces necesar din nevoia unei confesiuni. Aceea a peisagiului şi frumuseților româneşti: oficial împuternicit să le adun şi fixez fotografic de Subsecretariatul de Stat al Presei, sprijinului căruia se datorează însăşi apariția Albumului, am avut treptat revelația uluitoare a acestei splendide comori naturale autohtone.

Valea Oltului

Valea Lotrului

Ea s'a cerut în cele din urmă imperios mărturisită: subiectivă inițial, lucrarea s'a obiectivat cu vremea prin material. Cartea se desface astfel, ca un rod, de pe crengile susținutei activități din ultimii patru ani a Direcției Presii, grație acestor străduinţe, colecțiile ei constituesc azi cel mai complet erbar al tezaurului natural românesc.

Statiunea balneo-climatică Călimăneşti

Mănăstirea Cornetu

     Coborând pe Valea Oltului şi lăsând în urmă Schitul Turnu-Roşu, întâlneşti astfel biserica din Cornet, urzită în veacul al şeasesprezecilea și pe sub ale cărei ziduri trece astăzi drumul de fier; iar mai jos minunata mânăstire a Coziei datând din cel de al patrusprezecilea secol, deasupra căreia se înalță schitul cu acelaş nume, şi el cu vechime de aproape patru sute de ani.

Mănăstirea Cozia

In dreapta văiei Oltului, la o distanță de câțiva zeci de chilometri, se ridică în calea drumețului, după o mică abatere dela şoseaua Târgu Jiului, mânăstirea de maici Hurezi, împrejmuită de numeroase chilii şi pridvoare, a căror cizelură în piatră cunoscătorii o au în mare stimă de artă. Mai spre munţi şi îndărătul Hurezului, se găsesc mânăstirile Stânişoarei şi Bistrița din Vâlcea: amândouă în mijlocul unor văi care îți fură şi bucură sufletul.

Mănăstirea Stânișoară

Mănăstirea Bistrița