AL. BĂDĂUŢĂ - PRIVELIȘTI ROMÂNEȘTI (imagini din Vâlcea) 1932

AL. BĂDĂUŢĂ - PRIVELIȘTI ROMÂNEȘTI

200 PLANȘE CU O PREFAȚA ȘI UN TEXT INTRODUCTIV.

1932 ATELIERELE DE FOTO-ROTO-GRAVURĂ ,,ADEVERUL" S. A. – BUCUREȘTI

Text introductiv

Prin natura ei, oarecum biografică în raport cu individul, fotografia corespunde, în scara genurilor literare, „memoriilor“. Exclusiv receptiv, aparatul fotografic înregistrează, fără să adauge sau falsifice. Este, dacă se poate spune, glasul direct pentru ochi al realității: răsturnat în apele clare ale plăcei fotografice, faptul se pietrifică şi definitivează. In comparație de pildă cu un tablou, peisagiul participă în fotografie într'o proporție aproape absolută; crescând din realitate, dar rămânând continuu între hotarele ei, fotografia elimină orice discuție şi convinge. Invers decât la pictor, arta fotografului e mai curând în funcție de condițiile exterioare decât de cele lăuntrice: ochiu fidel, obiectivul nu poate înregistra pe retina plăcii fotografice decât un singur aspect; acel autentic.

Munţii Oltului

Dacă în pictură, realitatea este de cele mai adesea simplu arcuş care trece peste coarde, cântecul fiind al artistului şi nu al peisagiului, în fotografie ea devine rost inițial şi prim. In acest sens, un album este un „Jurnal". Al unei călătorii, al unei vieţi sau chiar al unei ţări: cum bunăoară cartea de faţă. Stimulată inițial de Inaltul îndemn al M. S. Regelui, ea a purces necesar din nevoia unei confesiuni. Aceea a peisagiului şi frumuseților româneşti: oficial împuternicit să le adun şi fixez fotografic de Subsecretariatul de Stat al Presei, sprijinului căruia se datorează însăşi apariția Albumului, am avut treptat revelația uluitoare a acestei splendide comori naturale autohtone.

Valea Oltului

Valea Lotrului

Ea s'a cerut în cele din urmă imperios mărturisită: subiectivă inițial, lucrarea s'a obiectivat cu vremea prin material. Cartea se desface astfel, ca un rod, de pe crengile susținutei activități din ultimii patru ani a Direcției Presii, grație acestor străduinţe, colecțiile ei constituesc azi cel mai complet erbar al tezaurului natural românesc.

Statiunea balneo-climatică Călimăneşti

Mănăstirea Cornetu

Coborând pe Valea Oltului şi lăsând în urmă Schitul Turnu-Roşu, întâlneşti astfel biserica din Cornet, urzită în veacul al şeasesprezecilea și pe sub ale cărei ziduri trece astăzi drumul de fier; iar mai jos minunata mânăstire a Coziei datând din cel de al patrusprezecilea secol, deasupra căreia se înalță schitul cu acelaş nume, şi el cu vechime de aproape patru sute de ani.

Mănăstirea Cozia

In dreapta văiei Oltului, la o distanță de câțiva zeci de chilometri, se ridică în calea drumețului, după o mică abatere dela şoseaua Târgu Jiului, mânăstirea de maici Hurezi, împrejmuită de numeroase chilii şi pridvoare, a căror cizelură în piatră cunoscătorii o au în mare stimă de artă. Mai spre munţi şi îndărătul Hurezului, se găsesc mânăstirile Stânişoarei şi Bistrița din Vâlcea: amândouă în mijlocul unor văi care îți fură şi bucură sufletul.

Mănăstirea Stânișoară

Mănăstirea Bistrița

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

În 1933, apărea la Leipzig, sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”, un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum puține albume asemănătoare au făcut-o. Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…” Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Citiți mai multe

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie, promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea. În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Citiți mai multe

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă) În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate. În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”. Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto Emil Fischer Sursa Muzeul Național Brukenthal

Citiți mai multe

VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

Faceți căutări pe acest blog

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț