Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Stațiunea Călimănești în 1951 - o stațiune plină de turiști

 

   




    Stațiunea balneară Călimănești Căciulata a reprezentat un real interes pentru toate tipologiile de turiști, de la cei care râvnesc la o vacanță liniștită în mijlocul naturii, într-o zona muntoasă, până la cei ce debordeaza de energie și caută să aibă parte de experiențe inedite.

     De asemenea, efectele curative ale izvoarelor minerale regăsite în aceasta zonă sunt recomandate turiștilor care acuza afecțiuni digestive, renale, metabolice, dermatologice și reumatismale, având ca procedee frecvent utilizate hidroterapia, electrofizioterapia și kinetoterapia.

    Situată în partea central-sudica a Romaniei, pe malul drept al Oltului, stațiunea înglobează un numar semnificativ de lăcașuri de cult devenite monumente istorice, mănăstiri, parcuri si cruci comemorative.

        Iubitorii de istorie și spiritualitate își pot hrăni sufletul cu splendoarea divina a Mănăstirii Cozia, o bijuterie arhitecturală medievală construită la indemnul lui Mircea cel Batran, dar și cu admirarea picturilor murale, a colecției de icoane și a artefactelor expuse în muzeul mănăstirii.



     În centrul orașului Călimănești se află prima mănăstire de maici de pe teritoriul Romaniei, schitul Ostrov, care a fost rezidită pe locul unei biserici mai vechi de catre domnitorul Neagoe Basarab și soția lui, Despina. Aceasta ascunde o icoana făcătoare de minuni și un mic muzeu unde sunt puse la expoziție diferite obiecte de artă bisericească.



      Nume importante din lumea poeziei, ca Eminescu sau Octavian Goga, au frecventat acest loc in trecut, profitând de beneficiile cu care este înzestrată statiunea și inspirându-se în creațiile lor.

       Am amintit numai câteva din motivele pentru care, de-a lungul timpului, foarte mulți turiști au ales stațiunea vâlceană ca destinație pentru concediile lor.

        Ilustrez acest lucru prin imaginile din Arhiva Agerpres cu seriile de turiști veniți în Călimănești în anul 1951.

Foto - Imagini din Arhiva Agerpres - Turiști în Stațiunea Călimănești 1951.










Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vâlcea fotografiată de Kurt Hielscher, fotoreportaj din 1933

         În 1933, apărea la Leipzig,   sub semnătura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic “România”,   un album fascinant care avea să captureze atmosfera anilor interbelici așa cum   puține albume   asemănătoare au făcut-o.       Hielscher a relatat într-un cuvânt înainte cum a ajuns să realizeze acest album: “În anul 1931, am fost invitat de Guvernul român să călătoresc ca oaspete în România și să alcătuiesc o carte asemănătoare celor despre Germania, Spania, Italia, Țările Nordice etc. În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: „De ce să-ți pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găsești deosebit în România?” Mulți trebuie să aibă aceeași părere. Ce puțin se știe despre această țară…”     Tot Hielscher avea să continue: “Dar pe lângă mulțumirea pe care am simțit-o, lucrând, m-a cuprins și durerea că întreg poporul român este amenințat de un dușman crunt, ...

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"