Treceți la conținutul principal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

Stațiunea Călimănești în 1951 - o stațiune plină de turiști

 

   




    Stațiunea balneară Călimănești Căciulata a reprezentat un real interes pentru toate tipologiile de turiști, de la cei care râvnesc la o vacanță liniștită în mijlocul naturii, într-o zona muntoasă, până la cei ce debordeaza de energie și caută să aibă parte de experiențe inedite.

     De asemenea, efectele curative ale izvoarelor minerale regăsite în aceasta zonă sunt recomandate turiștilor care acuza afecțiuni digestive, renale, metabolice, dermatologice și reumatismale, având ca procedee frecvent utilizate hidroterapia, electrofizioterapia și kinetoterapia.

    Situată în partea central-sudica a Romaniei, pe malul drept al Oltului, stațiunea înglobează un numar semnificativ de lăcașuri de cult devenite monumente istorice, mănăstiri, parcuri si cruci comemorative.

        Iubitorii de istorie și spiritualitate își pot hrăni sufletul cu splendoarea divina a Mănăstirii Cozia, o bijuterie arhitecturală medievală construită la indemnul lui Mircea cel Batran, dar și cu admirarea picturilor murale, a colecției de icoane și a artefactelor expuse în muzeul mănăstirii.



     În centrul orașului Călimănești se află prima mănăstire de maici de pe teritoriul Romaniei, schitul Ostrov, care a fost rezidită pe locul unei biserici mai vechi de catre domnitorul Neagoe Basarab și soția lui, Despina. Aceasta ascunde o icoana făcătoare de minuni și un mic muzeu unde sunt puse la expoziție diferite obiecte de artă bisericească.



      Nume importante din lumea poeziei, ca Eminescu sau Octavian Goga, au frecventat acest loc in trecut, profitând de beneficiile cu care este înzestrată statiunea și inspirându-se în creațiile lor.

       Am amintit numai câteva din motivele pentru care, de-a lungul timpului, foarte mulți turiști au ales stațiunea vâlceană ca destinație pentru concediile lor.

        Ilustrez acest lucru prin imaginile din Arhiva Agerpres cu seriile de turiști veniți în Călimănești în anul 1951.

Foto - Imagini din Arhiva Agerpres - Turiști în Stațiunea Călimănești 1951.










Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Mutarea Casei Memoriale Anton Pann (1982)

MUTAREA CASEI MEMORIALE ANTON PANN (1982)         În luna noiembrie a anului 1982, inginerul Eugeniu Iordăchescu salvează casa (propusă pentru demolare și apoi refacerea ei ,,cărămidă cu cărămidă la loc”) printr-o operațiune de translare (la rugămintea scriitorului Dinu Săraru). Utilizând șine de cale ferată, trolii electrice și un sistem de ridicare a întregii construcții, inginerul Iordăchescu coordonează mutarea casei pe o distanță de circa 37 m. Casa „a parcurs” drumul în pantă de 4 grade în 5 ore și 40 minute cu o viteză de 6,8 m/h (în timpul translării directorul Muzeului Județean Vâlcea a stat în interiorul casei). Operațiunea a fost chiar transmisă în direct de Televiziunea Națională. Translarea a fost o reușită, astfel că azi ne bucurăm de acest muzeu memorial într-o casă tradițională de secol al XVIII-lea.   Pentru mai multe amănunte citiți Istoria Casei Memoriale „Anton Pann”  , de Prof. dr.  Florin Epure, Curierul de Râmnic , 12 august 2013. (apăsați link-ul) 

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Bătrâni din Horez, Vâlcea (1928)

       În imagine sunt doi bătrâni într-o zi de târg. Bărbatul, care se sprijină în toiag, este îmbrăcat cu ițari de dimie și cămașă lungă până la genuchi peste care poartă vestă groasă din postav. Este încălțat cu opinci și pe cap, poartă peste plete, pălărie. Femeia este îmbrăcată în port specific zonei cu cămașă cu poale bogat decorată la fel ca și catrințele, cu ilic brodat cu fir metalic. Pe cap are "testemel cu bibiluri" - colțișori croșetați sau realizați din mărgele de sticlă colorată. Este încălțată cu pantofi de piele cu baretă. Foto Nicolae Ionescu Sursa Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"