VÂLCEA ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE

  Râmnicu Vâlcea - Tribunalul Fotografie din timpul Primului Război Mondial (1917)

  Parcul balnear Băile Govora este piesa de rezistență a stațiunii, o zonă potrivită pentru relaxare, aici fiind amplasate cele mai multe monumente arhitectonice şi comemorative, trăind într-o perfectă simbioză cu cele ale naturii. Cele mai reprezentative monumente de sculptură sunt ale medicilor Nicolae Popescu-Zorileanu şi Haralambie Botescu precum şi bustul lui I. C. Brătianu – fost prim-ministru al României. Parcul balnear se întinde pe o suprafață de 20,5 hectare, teren care a fost răscumpărat de la localnicii din comuna Păuşeşti Otăsău prin achitarea unor sume de bani sau prin schimburi. Acest perimetru   a constituit leagănul stațiunii balneare Govora, deoarece aici s-a ridicat în perioada 1882-1894, primul stabiliment de băi şi primele spatii pentru cazarea pacienților, constituite într-un număr de trei hoteluri numerotate de la 1 la 3: „Hotelul Statului nr. 1”, „Hotelul Statului nr. 2”, „Hotelul Statului nr. 3”, dintre care în prezent mai există două, „Hotelul Statului nr. 1”,

       Printre actele Ministerului de Război, de la Viena, ce alcătuiesc partida războiului ruso-austro-turc (1787/88-1791/92) este și o hartă a Țării Românești folosită de armată în timpul războiului amintit și apoi de administrația austriacă.           Harta este mult mai veche decât data la care a fost tipărită (1787).       Cercetând îndeaproape această hartă observăm mai întâi bogăția așezărilor de la acele vremuri (sate, comune, orașe), precum și împărțirea teritoriului în județe, respectiv, cinci în Oltenia și douăsprezece în Muntenia.      Observăm apoi ținutul istoric numit «Lowischtea» ce cuprindea o   parte din județul Vâlcea de astăzi și o altă parte din județul Argeș (aproximativ 20 de așezări).      Sunt menționate și alte așezări importante din Vâlcea precum Cozia, Cornet, Orezu (Horezu)  iar Râmnicu Vâlcea era trecut Rîmnik.

  O echipă a cohortei ,,Constantin Brâncoveanu" a cercetașilor din R.-Vălcea, plecând în excursiune sub conducerea d-lui A. Drummer, farmacist, și a consilierului technic Iorgu Arsene (Promotor al sporturilor de iarnă în Vâlcea - Iorgu Arsene îşi confecționează un bob (''Avalanşa'') şi împreună cu boberul Tiţă Rădulescu au plecat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Chamonix, unde participă la întreceri, cucerind trei cupe) . Cercetașii au pornit cu itinerariul Curtea-de-Argeș, Pitești — Câmpu-Lung — Ploeşti — Sinaia și Toată această distanță va fi străbătută pe jos. Durata excursiunii e de o lună de zile. La plecare li s'a împărțit ciocolată de către d. primar al orașului R.-Vâlcea, și d. Colonel Arghirescu li-a dat lopeți și foi de corturi, pentru odihnă în timpul nopții. În imagine cercetașii sunt adunați pe Bulevardul Tudor Vladimirescu (în spate se văd Palatul de Justiție, Statuia Independenței și Foișorul de foc).     Preluare din Gazata Ilustrată (29 au

  „ Naționalul  Vâlcii” — Martie-Aprilie, 1934 Iarăși linia ferată directă R. Vâlcea - Curtea de Argeș - Pitești Se vântură iarăși vorba că in curând se vor începe lucrările pe teren ale căii ferate, de mult studiată a se construi între R. Vâlcii și Pitești direct peste Olt și Topolog și prin tunele deschise pe sub dealurile Negru și Comarnic și pe sub al Argeșului spre Curtea de Argeș, sau spre gara Radu-Negru. Costul lucrărilor vor fi deabia pe jumătate din suma de 2500 de milioane, câtă trebue ca să se întărească mai bine și linia Vintul de jos-Sibiu și Sibiu – R. Vâlcea, cu construirea altei gări în R -Valcii — mai în sus de depoul de mașini de azi cu lărgirea podului peste râul Râmnic și cu facerea unuia nou, tare, peste OIt spre Budeşti sau spre Valea Sâmnicului. De s'ar începe odată ! Bine-ar fi, că s'ar mai scurta timpul la 3-4 ore de mers la București un tren iute (rapid, accelerat). Numai dacă n'ar interveni alte lucrări de linii ferate, poduri ș. a. mai urg

  24 Iunie   - ZIUA UNIVERSALĂ A IEI - sărbătorită în ţara noastră şi în comunităţile româneşti din întreaga lume O mamă din Călimănești alături de copii ei,1917      ,,Ziua Nașterii Sf. Ion Botezătorul, poporul o numește Sânziene sau Drăgaica și nu e bine să lucrezi, căci te pocește, vei înebuni și vei juca ca Drăgaicele. Drăgaicele sunt o specie de şoimane, rusalii sau sfinte, cari opăcesc pe oameni. În această zi femeile, și cu deosebire cele ce descântă, plecă de noapte pe câmp și adună din tot felul de ierburi și buruene, pe cari le păstrează peste an pentru leacuri. Cu deosebire usturoiul luat din Sânziene e minunat de bun pentru leacuri. În ziua aceasta e bine să umbli încins cu o cicoare, căci nu te vor durea șalele și vel fi ferit de a fi luat din Drăgaice.’’ Parohul Teodor Bălăşel      Fragment din articolul ,,Superstițiile poporului'' publicat în revista   Albina : Revistă enciclopedică populară, 05, nr. 12-13, 23-30 decembrie 1901 Doamnă din Râmnicu-Vâlcea,  îmbră

    Invitație în excursie: Stațiunile Călimănești, Căciulata și Cozia.           Prezentare video a stațiunilor vâlcene și imagini inedite de pe Insula Ostrov, Valea Oltului, Muntele Cozia, Podul spre Ostrov, Păușa realizată în 1978