Preluare din săptămânalul Albina nr. 41-44 iunie 1900
GOVORA
Băile Govora sint situate în comuna Păușești de-Otăsău, plaiul Cozia, jud. R.-Vălcea, în directiunea SW. la 4 km. de comuna Govora, la 15 km. de oraşul R.-Vălcea şi la 5 km de Ocnele Mari, la poalele munțlor cu păduri de fag şi ştejar. Staţiunea balneară proprizisă este aşezată pe un platou înalt, înconjurat de dealuri cu o vegetaţie abundentă, ceea ce face ca să fie adăpostită de vînturl.
Numărul locuitorilor este de 450. Govora e legată prin linia ferată, prin Halta Govora şi stațiunile Piatra-Olt pînă la stațiunile Băbeni, Rîurenl, Rîmnicul-Vălcea şi Ocnele Mari. Pădurile din împrejurimi formează un frumos parc, necultivat însă; localitatea e înconjurată de pădurl întinse, formate din fagi, ştejari, ulmi, anini, aluni, etc. Partea spre Sud fiind deschisă, dă o privelişte frumoasă spre Valea Oltului.
Istoricul.
Apele de la Govora sînt descoperite in 1878 de o Societate exploratoare de petrol; la 1879 fură analisate de d-l dr. Bernard şi tocmai în 1886, cu ocasiunea instalării ambulantei militare rurale, d-l Colonel dr. Zorilcanu avu ocasiunea să cunoască eficacitatea acestor ape şi cu o activitate nemărginită începe să se ocupe de atuni cu studiul balneologic al acestor ape, făcând o propagandă care-i face onăre.
În 1886 terenul cu apele rninerale aparţinea moşnenilor comu-nel Peuşesti-de-Otăsău, Ministerul Domeniilor făcu scbimb cu locuitorii dăndu-le alte terenuri, aşă că statul deveni proprietar pe locul unde se află apele şi pe terenul din prejur; iar Corpurile Legiuitoare votară în 1885 un credit de un milion pentru captarea apelor si clădirea stabilimentului balnear.
Astăzi se afiă 3 pavilioane — hoteluri, trel basine mari a 1.000 m. c. pentru apa iodată şi 24 cabine. Isvoarele se află pe marginea gărlei Hința: cele cu iodul pe marginea stăngă, iar cele de pucioasă pe cea dreaptă. Debitul e de 27-30 metri cubi în 24 ore, pentru apa iodată ; şi de 24 metri cubi în 24 ore pentru apa sulfurată.
Climatologia. — Clima e temperată, plăcută şi constantă. Localitatea este sănătoasă, fiind ferită de miazme paludiene, din causa lipsel de bălți şi ape stagnante.
Isvoarele.
La Govora sînt mat multe isvoare, pe carl le clasăm după cum urmează:
1. Apa cloro-sodică iodurată, are 2 sorginți :
a) Fântâna Ion C. Brătianu,
b) Fâtâna cea nouă, descoperită in 1895 de d. Inginer Valeriă Puşcariă.
2) Apa cloro-sodică sulfuroasă, cu 16 sorginți, din care mai princlpale sint
a) Făntâna Regele Carol
b) Făntâna Regina Elisabeta,
c) Sorgintea Principesa Maria,
d) Sorgintea Principelui Ferdinand.
Proprietăti fisice.
Apa iodată si ferugiuoasă e limpede, gust sărat-amar. Apa înmagazinată mai mult timp şi apoi întrebuințată în băi are aceleaşi proprietăți terapeutice ca şi acea scoasă de curînd din puț, dec1 nu se alterează cătuşi de puţin Apa sulfurată e limpede, putin verzue, gustul sărat-amar, miros de ouă clocite; fiind agitată degajează hidrogen sulfurat.Toate aceste ape sînt reci.
Anallsa chimică — În 1884 au fost analisate de dr. Bernard, care a analisat apele iodurate ; în 1886 d. dr. Saligni şi farmacistul Urbeanu aă făcut o nouă analisă ; tot în 1889 d. Saligni a analisat şi apele cloro-sodice sulfuroase. În 1889 Ministerul Domeniilor a însărcinat pe d-nii d-ri Saligni şi Maximilian Popovici cu ana!isa completă a apelor de la Govora. Asemenea s'a trimis Laboratorulul de Chimie al Scolei de Mine din Paris apa necesară pentru a se face. analisa.
Slmilare — Fântîna Ion Brătianu se aseamănă cu Trescaro din Italia, Hall din Austria, Salines-des-bains din Francia.
Fântâna Regele Carol I cu Mehadia, Bareges, Eau Bonnes, Aix, AmelIe-les-bains.
Întrebuinţarea. In general apele de la Govora se recomandă în toate bolele unde nutrițiunea este întărziată ; fiind rezolutive, stimulează tote funcțiunile organismului şi siît în acelaşi timp substitutive, întorcînd în stare acută diferite afectiuni chronice. Aşa, în temperamentul limfatic şi diatesa scrofuloasă şi mai ales; în diatesa scrofulo-sifilitică, astfel în scrofule, limfatism, cu tote manifestatiunile sale, cu îngurgitarea ganglionilor, în supurația abceselor migratorii, la copii limfatiri, sint foarte satisfăcătoare; deasemenea aceleaşl resultate obținut în: Diferitele manifestațiuni reuntatice, Bolele nervoase, Sifilisul, Bolele de piele Bolele aparatului respirator.
Durata sezonului este de la 1 lunie la 1 Septembre. Medic diriginte al statiunei a fost d-l dr. Macovel de la 1889-93, iar de la 1894 este d-l dr. P. S. Popovicl. Ministerul de Domenii a hotărit a se face instalatiunile necesare pentru lumina electrică.
Excrsiuni. La Măilăstirea Bistrița, Mănăstlreă Horezu, apoî Mănăstirea Dintr'un Lemn, Mănăstirea Govora, tote cu posițiuni pitoresci şi înconjurate de păduri seculare. Excursiuni istorice la Masa lul Tralan precum şi la Călimănesci, Olănesci, Căciulata, Bivolarl, etc. ExcursiunT la Surpatele şi la tărgul Riureni.
Statistica mișcării bolnavilor.
În anul 1887 au fost 150 bolnavi.
În anul 1899 au fost 1694 bolnavi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu