Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Mânăstirea Hurezi în fotografiile lui Willy Pragher

Printre numele fotoreporterilor străini care au imortalizat viața cotidiană a orășenilor români din prima jumătate a secolului al XX-lea, cel al lui Pragher iese în evidență. Peste 12.000 de fotografii realizate de acesta în România sunt păstrate la Arhivele Statului din Freiburg (colecția Willy Pragher include mai mult de un milion de fotografii realizate în perioada 1926-1992), fiind o adevărată iconografie a vieții sociale românești din veacul trecut.
Wilhelm Alexander Pragher (Willi sau Willy Pragher) (4 mai 1908, Berlin – 25 iunie 1992, Freiburg) a fost un reporter-fotograf german care a făcut multe fotografii în România. Este fiul unui inginer chimist imigrat în București și al unei nemțoaice. A copilărit la București, în casa bunicului, un faimos negustor de blănuri de lux, Moritz Sigmund Prager, unul dintre stâlpii bisericii romano-catolice din București.




S-a dedicat fotografiei din adolescență, iar la vârsta de 16 ani publicase deja prima broșură de fotografii realizate în România. Și-a petrecut tinerețea în Germania și România, iar în 1939, înaintea izbucnirii războiului a devenit fotograf și grafician al Societății Românești de Distribuire a Combustibilului din România.
 Și-a îndeplinit îndatoririle la firmă fără să uite o clipă de lucrul pe cont propriu și, cu un efort supraomenesc, a imortalizat România Mare în aproximativ 12.000 de fotografii, realizare unică în domeniile fotografiei, turismului, propagandei şi artei pe aceste meleaguri.
În călătoriile sale prin România a trecut și prin Vâlcea, imortalizând câteva locuri reprezentative printre care și Mănăstirea Hurezi  sau Mănăstirea Horezu, cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), sinteză a artei românești din acel timp, construită între anii 1690 şi 1693, biserica mare a așezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693.

Redăm câteva imagini din albumul dedicat Mănăstirii Hurezi 













Fotograf: Willy Pragher Sursă © Arhivele Federale (regionale) din Freiburg Baden-Württemberg (Landesarchiv Baden-Württemberg).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Manastirea Turnu

Manastirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate crestina, din Eparhia Ramnicului, asezata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub Muntele Cozia, la doi kilometri de ctitoria voievodului Mircea cel Batran, Manastirea Cozia. Accesul spre ea a fost deosebit de greu, timp de secole. Din partea sudica, se ajungea cu trasura de la Jiblea, iar de la Cozia, cu barca peste Olt, apoi pe jos de-a lungul raului: spre nord, singura legatura o formau potecile ce urcau culmea muntelui si coborau in satele Lovistei. Chiar si marele geograf George Lahovari mentiona, in secolul al XIX-lea, ca numai "piciorul si calul pot patrunde acolo". Astazi, posibilitatile de a ajunge aici sunt multiple si comode, cei ce doresc o plimbare pe jos, merg din statiunea Caciulata peste digul ce uneste cele doua maluri ale raului, altii cu trenul, ce opreste in statia din apropiere, sau cu masina, pana in curtea Sfantului Locas. Denu...

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...