Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Vâlcea în imagini din 1901 - Albumul General al României

 Albumul General al României, lucrarea ce cuprinde 300 de imagini, a fost structurată în două părţi: partea I a apărut în anul 1901 la Atelierele Stegel&Co. din Dresda şi Berlin, ateliere specializate în fotografie artistică, fotogravură-litografie şi tipografie, iar partea a II-a, trei ani mai târziu, la Editura Socec din Bucureşti.
    Autorul imaginilor este Alexandru Antoniu (1860-1925), fotograf care şi-a desfăşurat activitatea în Bucureşti în perioada 1890-1925. În anul 1900, acesta a fost recompensat cu medalia de bronz la Expoziţia universală de la Paris pentru Albumul General al României, publicând, aşa cum arată criticul de artă, Adrian Silvan Ionescu, în studiul, „Fotografi în România. 1840-1940”, alte două albume de mare interes: în 1906 Expoziţia Generală Română 1906 (dedicat M.S. Regelui Carol I, cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie), şi în 1910, Din Bucuresci.

    Judeţul Vâlcea este prezentat în ambele părţi - mânăstirile, oraşele dar şi peisajele frumoase au fost imortalizate în fotografii, precum şi în descrieri succinte. Imaginile vor fi însoţite şi de descrierea acestora (am păstrat textul aşa cum a apărut în album), pentru avea o imagine cât mai completă a atmosferei de început de secol XIX, în judeţul nostru.  


       
 Mănăstirea Arnota, judeţul Vâlcea

     Fundată de Matei Basarab la anul 1626. Se află situată pe vîrful muntelui de lăngă mănăstirea Bristrita, avănd în vale o vedere de toată frumuseţea. În biserică se află mormîntul lui Matei Basarab mort la 1654, făcut din marmoră albă, pe care se presintă în relief marca ţărei; de asemenea e şi mormîntul lui jupân Danciul, tatăl lui Matei Basarab.
      Casele actuale sunt clădite sub domnia lui Barbu Dimitrie Ştirbei la 1852, spre a servi de închisoare pentru boerii cei nesupuşi domniei. Biserica e înzestrată cu multe odore preţiose forte vechi. E administrată de un preot îngrijitor.


    
       Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea 

    Fundată de Banul Barbu Craiovescu (Basarab) la anul 1494, aşezată intr'o posiţie încăntătore la gura părăului Bistriciora, are la spatele ei un mumte măreţ în virful căruia se află m-rea Arnota. Această mănăstire în anul 1845 fiind în ruină, Domnul ţerei Gheorghe Bibescu a refăcut'o precum este astă-di şi s'a sfinţit de părintele Mitropolit Nifon la 15 August 1855, în presenţa Domnului şi a Domnei Ştirbei.
     În biserică sunt mai multe odore vechi şi scumpe, precum şi moştele sf. Grigore Decapolitul aflate intr'un frumos sicriu de argint făcut de Domnul Constantin Şerban Basarab cu soţia sa Domna Balaşa.
     Biserica mică, numită Bolniţa, e forte veche şi are o uşă artistic sculptată. M-rea se administrează de un preot îngrijitor. În palatele inconjurătoare instalată şcoala de sub-Ofiţeri. 





    Mănăstirea Cozia, judeţul Vâlcea

     Fundată de Mircea cel Bătrăn la anul 1386. Este situată pe marginea Oltului, avănd o posiţiune pitorească. A fost una din cele mai importante mănăstiri din Muntenia.
     În biserica mare se află mormîntul lui Mircea cel Bătrăn, şi alăturea a monachei Teofana muma lui Nliltai Viteazul. Mai sus pe un mic deal e biserica Bolniţa, făcută de Petru Vodă Cerel; această biserică e lucrată din cărămidă simplă in stil bizantin.
Odorele forte vechi şi bogate au fost luate şi depuse în museul de antichităţi din Bucuresci. Astazi se administrează de un preot.



       Mănăstirea Cetătuia, judeţul Vălcea 

     Fundată de Mitropolitul Teodosie la anul 1680 ca schit al Mitropoliei, se află lăngă oraşul Rîmnicul-Vâlcea pe culmea unui deal. Legenda zice, că în această biserică a fost prins şi ucis Radu cel Frumos. Azi se administrează de un preot.


                                     Schitul Cornetu, judetul Vâlcea

    Fundat la anul 1666 de Mareş Băjescu Vel-Vornic şi Maria soţia sa, în timpul domniei lui Radu Leon Voevod. Este situat pe marginea Oltului. În zidul m-rei  află nişte găuri, în care Ruşii au aşezat tunuri la 1848.
     Domnul Grigore Tocilescu a găsit peste Olt, în dreptul acestei m-ri, ruinele unui castru roman şi urmele oraşului Buridava.



                               Episcopia de Rîmnic şi Noul-Severin
   
     Se află în oraşul Rîmnicul-Vălcea, înfiinţată în anii 1500 - 1507, pe timpul lui Ruda V cel Mare Domnul Munteniei, fiind Mitropolit părintele Nifon şi avănd primul Episcop al ei pe Mihail. Această Episcopie s'a făcut după desfiinţarea Mitropoliei din Severin. 
    Intre anii 1847-1856, reşedinţa EpiscopieI a fost strămutată la Craiova din causa focului, iar la 1856 Episcopul Calinic reîntemeiază Episcopia în RImnic. Astă-di are un palat frumos, reşedinta P. S. S. Episcopului, făcut prin stărniuţa regretatului fost Episcop Ghenadie Enăceanu, un iubitor al monumentelor. 


                                  
                                 Mănăstirea Orezu, judetul Vălcea

      Fundată de Constantin Brăncoveanul la anul 1692, se află la un ceas depărtare de târgul Orezul. În biserică e mormÎntul fiicel lui Brăncoveanu, numită Smaranda. Pe pereţi sunt zugrăvite portretele domnilor  Constantin Basarab, Domna Maria şi ale fiilor lor: Constantin, Radu, Stefan şi Matei.
    Trapeza mănăstirei e artistic lucrată, fiecare stălp avănd un alt gen de sculptură. Mănăstirea e locuită dc vre-o 45 călugăriţe, este în bună stare. În partea stăngă a mănăstirei se află instalat spitalul judeţean.


     Aceste imagini au fost cuprinse în prima parte a Albumulului General al României şi voi publica alte imagini inedite din Judeţul Vâlcea, din partea a II-a a Albumului, într-o postare viitoare.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Mănăstirea Cozia - scurt istoric

  Mănăstirea Cozia -  pictură  Amedeo Preziosi La începutul secolului al XVIII-lea, în epoca brâncovenească, mânăstirea a trecut printr-o serie de transformări care i-au schimbat întrucâtva înfățișarea. În această perioadă s-a construit pridvorul bisericii, s-a refăcut pictura, a fost refăcută latura de nord a incintei interioare, construindu-se pe această parte cuhnia sau bucătăria brâncovenească și foișorul de nord, s-a restaurat cișmeaua de sub foișor (fântâna lui Neagoe Basarab) și au fost reconstruite casele egumenești (foișorul și încăperile boltite care adăpostesc actuala stăreție) de pe latura de sud a incintei interioare. Mănăstirea Cozia - fotograf Carol Pop de Szathmari 1869 În 1717, imediat după ocuparea Olteniei de austrieci, aceștia au demarat lucrări de fortificare a Mânăstirii Cozia. Austriecii au construit două redute, în colțurile de sud și nord ale incintei exterioare și două ziduri masive, unul la nord, de-a lungul râpei, și altul la circa 50 de metr...

Cum arăta Bulevardul Tudor Vladimirescu în 1938

  Colorizare FOST 2019 Poza originală      Bulevardul Tudor Vladimirescu era, în secolul al XVIII-lea, un drum de ţară, după o hartă austriacă din 1790-1791, apoi ,,Drumul Râmnicu-Vâlcea - malul Oltului - Goranu” pe la 1873, ,,Bulevardul Râmnicului” la 1876 şi ,,Bulevardul Tudor Vladimirescu” din 1879.