Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Fortificația Turnul Spart


     


    Turnul Spart (Halbertum), a treia fortificaţie a sistemului de apărare, a fost construit în interiorul trecătoarei, la doar 5 km. de Turnu-Roşu. Înalt de 20 de metri, cu ferestre de tragere la trei nivele avea ziduri groase de circa patru metri la bază. Acoperişul, de formă conică, era compus din ţiglă.
      În anul 1493, în urma unei invazii turceşti ce a prădat ţinutul Sibiului, regele Ladislau al Ungariei hotărăşte construirea unui turn masiv nu departe de Turnu-Roşu cu scopul de a asigura securitatea prin trecătoare.



    Prin secolul XIX, a fost considerat, turn roman, componentă a “Porţii lui Traian”, deoarece pe aici au trecut o mare parte a trupelor lui Traian când au invadat Dacia. Turnul Spart a fost clar, o fortificaţie de graniţă şi un important punct de control la trecerea frontierei dintre Valahia şi Transilvania. Aşezat în aşa fel încât să controleze drumul care trecea pe malul Oltului, de la Cîineni spre Boiţa, complexul fortificaţiei mai era alcătuit şi dintr-un zid ce pornea de pe coasta muntelui, cu un pasaj boltit la nivelul drumului şi prelungit dincolo de turn până în albia Oltului.
     Turnul Spart a avut însă o viaţă scurtă. Marea inundaţie din anul 1532 a spart Turnul masiv, rămânând doar o jumătate din el, şi anume, partea de către Olt. Săpăturile arheologice întreprinse în anul 1991 au scos la iveală urme ale fortificaţiei medievale, ale clădirilor construite ulterior dar şi evidenţierea unor nivele de arsură sau depuneri rezultate din inundaţii.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Manastirea Turnu

Manastirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate crestina, din Eparhia Ramnicului, asezata intr-un loc retras pe malul stang al Oltului, sub Muntele Cozia, la doi kilometri de ctitoria voievodului Mircea cel Batran, Manastirea Cozia. Accesul spre ea a fost deosebit de greu, timp de secole. Din partea sudica, se ajungea cu trasura de la Jiblea, iar de la Cozia, cu barca peste Olt, apoi pe jos de-a lungul raului: spre nord, singura legatura o formau potecile ce urcau culmea muntelui si coborau in satele Lovistei. Chiar si marele geograf George Lahovari mentiona, in secolul al XIX-lea, ca numai "piciorul si calul pot patrunde acolo". Astazi, posibilitatile de a ajunge aici sunt multiple si comode, cei ce doresc o plimbare pe jos, merg din statiunea Caciulata peste digul ce uneste cele doua maluri ale raului, altii cu trenul, ce opreste in statia din apropiere, sau cu masina, pana in curtea Sfantului Locas. Denu...

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...