Obiceiuri si tradiții de Paște prezentate în ziarele de acum 100 de ani

Suplimentul de Paşte al ziarului „RĂSĂRITUL”, publicat în aprilie 1919, în care sunt prezentate modele de încondeiere a a ouălelor

ALBINA -aprilie 1914

In satele din Sărand (Munţii apuseni), se adună feciorii de Sâmbăta Paştelor, se duc la pădure după butuci, aduc câteva care cu butuci şi le descarcă în cimitir. De cu seară, feciorii fac foc în cimitir, care foc nu se stânge în cele trei zile ale Paştelor. Toţi oamenii stau afară, în curtea bisericii, până vine preotul, şi atunci intră cu toţii in biserică. După sf. liturghie, se dau « Paşti » (datină generală la Românii din Muntenia şi Ardeal); cel care ia « Paşti », dă un ou roşu (Şezătoarea, XVIII, p. 119).

Luminatorul - aprilie 1911, Râmnicu Vâlcea 

Pretutindeni, la Români, acei ce se duc la Inviere, se spală cu apă proaspătă în care s'a pus măcar un ou roşu şi câţiva bani de aur sau de argint. Oul roşu însemnează ca să fie uşori şi sănătoşi ca oul, iar banii, ca să li meargă bine peste tot anul, şi să fie curaţi ca argintul sau ca aurul. Aceasta se face şi în ziva de Paşti, înainte de a merge la biserică (Bucovina)

UNIVERSUL LITERAR - martie 1913

Pasca la sfinţit se duce intr'un şervet curat, intr'o coşarcă sau pe o tablă, puindu-se două paşte: cea cu cruce, care se aduce înapoi acasă, şi una fără cruce; aceasta se lasă preotului, şi mai pune o bucată de slănină şi patru ouă roşii (Voronca, Datine, p. 341)

 La Inviere bisericile Ţării Oaşului sunt pline de coşuri cu alimente: pască, colaci, cârnaţi, miei, şuncă, ouă. Le aduc bărbaţii pe umăr, ca să le sfinţească preotul. Pe la Magarova, Bitolia, şi în alte părţi, femeile duc ouă roşii la biserică, de Paşti, la Inviere şi la a doua Inviere, dumineca.

UNIVERSUL LITERAR - aprilie 1910

  Din ouăle pe care le sfinţeşte preotul, se dau câteva preo-tului, şi restul se aduce acasă (Marian, Sărb., III, 45). Tot creştinul e dator să dea preotului si altor prieteni şi rubedenii, câte un ou roşu în ziua de Paşti, zicându-i: « Hristos a înviat », şi cel ce primeşte e dator să răspundă: « Ade-vărat a inviat » (Bălăşel, Şezătoarea, XVII, 2i).

 Sosind acasă, dela Inviere, se pun cu toţii la masă, gustând întăi din pască, şi apoi ciocnesc ouă roşii (Marian, Sărb., III, 46). Când încep a mânca, de Paşti, încep întâi cu oul, şi cioc-nesc mai întăi bărbatul cu femeia, apoi părinţii cu copiii, zicând la ciocnit: « Hristos a înviat  », « Adevărat că a înviat ».

ADEVĂRUL - aprilie 1933

Se crede că acel ce strică oul celuilalt, e mai tare (Voronca, Datine, 424) Să nu mănânci ouă roşii în cele trei zile ale Paştelor (Jorăşti, Covurluiu), sau măcar în ziua de 'ntăi (Tuţcani, Covurluiu; Schineni, Tutova. Pamfile, Agricultura, 122). Unii nu mâncă ouă roşii în ziua întăia a Paştelor, că-i rău de buboaie (Vrancea : Hârnea, p. 20).

Rar cine mănâncă ouă roşii în zică de Paşti, şi mai ales în Moldova şi Banat, crezându-se că celui ce rnânâncă i se fac buboaie pe corp (Marian, Sărb., III, tot). In Mihalcea (Bucovina) se spune că de Paşti să nu mânânci ou împestrit întâi, căci vezi şerpi peste an, aşa cum stă scri-soarea încolăcită (Voronca, Datine, 422).

REALITATEA ILUSTRATĂ - aprilie 1928

 Ouă roșii nu se mănâncă în ziua de Paşti, până ce nu s'a împărţit pomana morților. Altcum pomana nu e primită (Banat: Novacoviciu, III, 19). In ziua de Paşti, după ce te-ai împărtăşit, sau ai luat Paşti, mânânci întâi ou roşu, apoi iei alte mâncări (Bălăşel, Şez., XVII, 21).

 E bine ca ouăle pe care le mânânci în ziva de Pani, să fie nesărate; altfel se vor roşi (pârli) mânile (Muscel: Codin, Sărb., 55). E bine ca pe cel întăi ou ce mânânci în ziva de Paşti, să-1 mânânci cu găoci cu tot, căci vei fi tare, sănătos şi viteaz peste an (Bălăşel, Şez., XVII, 2z). In ziua de Paşte e bine ca copiii, după ce « şi-au deslegat gura cu ouă », să mânânce — dacă au peşte rămas, fie de pe la Florii, fie de pe la Blagoveştenii (Muscel: Codin, Sărb., 55)

FOAIA POPULARĂ - aprilie 1899 

 Oul roşu cu care te-ai împărtăşit în ziua de Paşti, îl păstrezi peste an, şi dacă în cursul anului se va sparge şi va face viermi, e semn că vei fi cu noroc. Dacă, din contra, se păstrează bine, e semn că vei fi sec de noroc (Bălăşel, Şez., XVII, 22). In ziua de Paşti se împart numai ouă roşii, şi nu la capul morţilor, ci prin curtea bisericii (Păuşeşti-Otărău, Vâlcea; com. de d-l G. G. Fierescu).

FURNICA - aprilie 1914 

Spun bătrânii că înainte vreme era obiceiul ca în ziua de Paşti să se împartă numai ouă încondeiate. Azi rar se mai văd ouă de acestea, prin 10-I5 comuni împrejur. Chiar in restul judeţului nu e nicio comună să exceleze. Aproape în fiecare se găsesc câteva babe care să încondeieze.

UNIVERSUL LITERAR - martie 1912 

ALBINA -aprilie 1914

REALITATEA ILUSTRATĂ - aprilie 1938

Etichete