Treceți la conținutul principal

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

Imagini de la construcția Podului de la Proieni - 1899

          Podul de cale ferata de la Proieni traversează Oltul și este - alături de podul lui Anghel Saligny de la Cernavoda - unul dintre obiectivele de valoare ale patrimoniului național, fiind considerate minuni ale Europei în materie de arhitectură, dar și ca durată de folosința.

Podul de la Proieni (256m) a fost construit în 1899 la celebrele Atelierele Dayde & Pille din Paris (exista inscripția pe pod) si a fost apoi transportat pe bucăți pe Valea Oltului. Nota distinctă a acestei construcții tehnice este dată de curbura sa accentuată, o revoluție tehnică la sfârșitul secolului al XIX-lea.  Amplasarea lui s-a făcut sub îndrumarea inginerului Mihail M. Râmniceanu, iar de atunci a funcționat neîntrerupt 100 de ani. Ieșit din garanție după 100 de ani de folosință, podul CFR de la Proieni a fost însă inclus pe lista Monumentelor Istorice și a fost înlocuit de unul nou, construit în paralel cu cel vechi.

Cele două poduri în curbă de la Proieni (vedere aeriană 2020) 
Foto: Răzvan Todica

Podul de la Proieni (21 iunie 1899)

Podul de la Proieni (21 iunie 1899)


Podul de la Proieni (21 iunie 1899)

 

Podul de la Proieni (8 mai 1899)


                                          




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937

  O fotografie mai puțin cunoscută a renumitului fotograf Emil Fischer ne arată centrul orașului Râmnicu Vâlcea în 1937 (actuala Terasă)     În partea dreaptă a fotografiei se poate observa biserica cu hramul Buna Vestire din localitate.    În partea stângă, la parterul cladirii, este situat „Restaurantul Gambrinus”.    Interesante sunt și indicatoarele care ne indică Ștrandul Zăvoi și Programul Magazinului General Fraţii Arsenie (aflat tot pe Terasă) Foto  Emil Fischer Sursa    Muzeul Național Brukenthal

Mănăstirea Cozia - scurt istoric

  Mănăstirea Cozia -  pictură  Amedeo Preziosi La începutul secolului al XVIII-lea, în epoca brâncovenească, mânăstirea a trecut printr-o serie de transformări care i-au schimbat întrucâtva înfățișarea. În această perioadă s-a construit pridvorul bisericii, s-a refăcut pictura, a fost refăcută latura de nord a incintei interioare, construindu-se pe această parte cuhnia sau bucătăria brâncovenească și foișorul de nord, s-a restaurat cișmeaua de sub foișor (fântâna lui Neagoe Basarab) și au fost reconstruite casele egumenești (foișorul și încăperile boltite care adăpostesc actuala stăreție) de pe latura de sud a incintei interioare. Mănăstirea Cozia - fotograf Carol Pop de Szathmari 1869 În 1717, imediat după ocuparea Olteniei de austrieci, aceștia au demarat lucrări de fortificare a Mânăstirii Cozia. Austriecii au construit două redute, în colțurile de sud și nord ale incintei exterioare și două ziduri masive, unul la nord, de-a lungul râpei, și altul la circa 50 de metr...

Cum arăta Bulevardul Tudor Vladimirescu în 1938

  Colorizare FOST 2019 Poza originală      Bulevardul Tudor Vladimirescu era, în secolul al XVIII-lea, un drum de ţară, după o hartă austriacă din 1790-1791, apoi ,,Drumul Râmnicu-Vâlcea - malul Oltului - Goranu” pe la 1873, ,,Bulevardul Râmnicului” la 1876 şi ,,Bulevardul Tudor Vladimirescu” din 1879.