Treceți la conținutul principal

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

Orașul Brezoi în 1924

Fragmente din  Prin Vâlcea pitorească – călăuză pentru auto-turism și excursiuni (1924)



       Cum ieși din Defileul Oltului drumul se bifurcă. Partea dreaptă peste râul Lotru alături cu calea ferată, iar partea din stânga merge la Brezoiu. Brezoiu este așezat admirabil, înconjurat de munți păduroși, pe malul râului Lotru. Asemeni un însemnat centru industrial, aci fiind societatea ,Carpatina," pentru exploatarea de păduri și industria lemnului Societatea Vasilatu  pentru același scop.




    Pe malul opus al șoselei se află calea ferată îngustă a societăților, care transportă în vagonete buștenii din pădurile exploatate de pe văile Păscoaia și Vasilatul, văi foarte frumoase prin sălbăticia lor. Se poate merge cu vagonetele pe aceste văi, cum și excursii pe plute în minunata vale a Oltului, având-se autorizație de la direcția societății respective. Afară de buștenii aduși cu vagonete, mai vin exploatările mai îndepărtate Voineasa, Voineşița, Galbenu, vin pe calea apei, purtați de undele zorite ale Lotrului.




În Brezoiu sunt hoteluri restaurante unde se găsesc delicioșii păstrăvi și lipani de Lotru.

Din Brezoiu se poate sui pe munții Țuțurdan, Foarfeca, Nauruțiu, Robul, Melci.

 De la Brezoiu înainte, după vreo 4km. se desparte la stânga, înainte de a trece un mic podeț de lemn, șoseaua îngustă, pe lângă un pârâu. E drumul la Mina de Aur, pe valea lui Stan. Apa pârâului e albă-cenușie din cauza pulberei de minereu ce vine de la mină așa că„ nu va fi greu de recunoscut.

De la această bifurcație până la mină, sunt numai 3 km. Se poate merge cu automobilul sau cu trăsura, drumul fiind destul de bunișor. Lăsând pe stânga drumul la mina de aur urmăm șoseaua înainte, tot pe malul Lotrului, înaintând prin, defileul ce în ce mai strâmt.







Comentarii

  1. Ale tinereții valuri. sau mai bine zis chiar ale copilăriei valuri... păi nu?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Sporturile de iarnă la Râmnicu Vâlcea (scurt istoric)

            În anul 1915, din inițiativa lui fraților Arsenie,  promotori ai sporturilor de iarnă din țara noastră, a luat ființa Centrul de bob din Râmnicu-Vâlcea.           În 1922, se înființează Campionatele naționale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câștigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie. ,,Între cele două războaie mondiale, dealul Capela a început să preocupe pe organizatorii de competiții sportive de iarnă la nivel național. Au fost anii de glorie ai Capelei. Două trambuline de schi, una mică și una mare, au apărut ca prin minune pe platoul din apropierea motelului de astăzi. A fost amenajată și o pistă de bob, considerată pe atunci cea mai bună și cea mai lungă din țară. Aceasta începea din vârful dealului unde se construise și o cabană, se strecura în serpentine printre brădetul argintiu și se te...

Farmacia ,,La Coroana Regală” (,,Farmacia Bejan”)

          În jurul anului 1880, Ion Paslawsky Bejan deschide o farmacie „La Coroana Regală” pe care o conduce până în 1914, când moare. Este îngropat la Cimitirul Sf. Ioan Botezătorul. Farmacia sa va fi condusă, pe mai departe, de soţia, Iosefina. Între 1935-1940, farmacia ajunge în grija fiicei, Mira, şi ginerelui Dinu Simian. A funcţionat pe Ştirbei Vodă, nr. 2, în casele proprietatea familiei Bejan, ridi­cate între 1900 şi 1901 (Fondul Camerei de Comerţ şi Industrie, dosar 41/1932).         Iată cum era descrisă farmacia de către medicul oraşului urbei, D. Sabin, la 1903: „Farmacia La Coroana Regală a lui I.P. Bejan, strada Traian, colţ cu strada Călăraşilor, clădire nouă compusă din oficiu spaţios, luminat, aerat, un laborator, o cameră de materiale, pivniţă bună, pod şi cămară, cameră pentru personal, totul curat şi bine întreţinut. Conduce proprietarul, un asistent în farmacie şi un elev. Vasele curate, bine astupa...

Femei din Zătreni, la moara de la Olteț

  Femei din Zătreni, la moara de la Olteț (jud. Vâlcea, 1929)        Imaginea prezintă un grup de femei îmbrăcate în port specific zonei; cămașă încrețită în jurul gâtului, două catrințe (oprege) strânse pe talie cu bete. Femeile sunt desculțe. Poartă pe cap, pentru a se proteja de praful fin de făină din moară, tulpane albe din țesătură subțire de bumbac. Sursa   Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"